Anul 1618: Johannes Kepler descoperă a treia lege a mișcării planetelor: „Pătratul perioadei de revoluție a planetei este proporțional cu cubul semiaxei mari a orbitei”. Nu este cazul să intrăm în detalii de specialitate, dar merită observat faptul că cele trei legi ale lui Kepler au constituit baza pentru formularea Legii gravitației de către Isaac Newton.
Ele au o deosebită importanță pentru înțelegerea mișcării corpurilor cerești, inclusiv a Pământului și a celorlalte planete în jurul Soarelui, sau a Lunii și a sateliților artificiali în jurul Pământului
Anul 1844: Regele Oscar I (născut Joseph François Oscar Bernadotte) accede la tronurile Norvegiei și Suediei, pe care le va ocupa vreme de 15 ani. Nu este singurul exemplu în istorie când un rege face cumul de tronuri, dar cazul de față este atât de complicat, încât voi cita prezentarea faptului din enciclopedia virtuală Wikipedia:
„Oscar a fost rege al Suediei și al Norvegiei din 1844 până la moartea sa. După ce în august 1810, tatăl său Jean-Baptiste Bernadotte a fost numit prinț moștenitor al Suediei, Oscar și mama sa s-au mutat de la Paris la Stockholm în iunie 1811. Tatăl lui Oscar a fost primul monarh din Casa Bernadotte. Mama lui Oscar a fost Désirée Clary, prima logodnică a lui Napoleon. Sora ei, Julie Clary, a fost căsătorită cu fratele lui Napoleon, Joseph Bonaparte. Désirée l-a ales pe Napoleon să-i fie naș lui Oscar”, iar acesta din urmă, cum spuneam la început, accede la tronurile Suediei și Norvegiei, pe care le va gestiona timp de 15 ani.
Anul 1848: Are loc, la Paris, în locuința lui Nicolae Bălcescu, o întrunire a revoluționarilor români, în care se decide declanșarea revoluției în țară și se redactează programul acesteia în continuare. Chiar dacă revoluția nu a fost o reușită deplină, ea a devenit un imbold de mare folos pentru unirea din deceniul următor, iar ulterior pentru independența țării.
Anul 1856: Contele Walewski, ministrul de Externe al Franței și președinte al Congresului de Pace de la Paris (fiul natural al lui Napoleon I, rezultat din relația lui cu contesa Maria Walewska, cea căreia i se spunea „soția poloneză a împăratului”, fără să-i fie chiar soție), propune, în timpul Congresului de pace de la Paris, unirea Moldovei cu Muntenia sub conducerea unui prinț străin.
Propunerea n-a ajuns să urmeze vreun curs oficial, dar atenționează asupra faptului că problema în sine era deja în atenția unor cancelarii europene.
Anul 1869: Moare compozitorul francez Hector Berlioz, unul din cei mai prolifici, dar și dintre cei mai inspirați compozitori romantici din istoria muzicală a Franței.
A intrat în legendă cu compoziția întitulată Simfonia Fantastică – singura simfonie compusă în 5 părți, după ce se știe că formatul simfoniilor clasice prevede 4 părți, altele mai recente 3 părți, iar o simfonie a lui Schubert întitulată „Neterminata” are două părți.
Ei bine, Simfonia Fantastică, după ce iese din obișnuitul cadru al simfoniilor, mai vine și cu un alt element străin de conceptul normal al acestui gen: fondul narativ. Acesta o apropie mai curând de un poem simfonic decât de o simfonie, fie ea și fantastică.
Poate chiar pentru aceasta, Simfonia Fantastică de Hector Berlioz este catalogată ca unicat absolut în istoria muzicii.
Anul 1896: Se naște interpretul de muzică populară și ușoară Zavaidoc (în acte, Marin Teodorescu). A fost rapsodul și cântărețul răsfățat al localurilor, restaurantelor, grădinilor de vară și al unor săli de spectacol din București.
Avea contracte în mai toate grădinile de vară și restaurante bucureștene, ale căror nume ne fac astăzi să zâmbim; : „Vișoiu”, „Carpați”, „Parcul Trandafirilor”, „Unic”, „Bufetul” (de la Șosea), „Coșna” (de lângă Piața Buzești), „Mărășești”, „Cireșica”, „La cotitură”, „Slepincar”, „Roata lumii”, „Marița Borțoasa” și, nu în ultimul rând, la „Berbec” de lângă Cișmigiu.
Aici, când opreau vatmanii, nu strigau numele stației „Cișmigiu”. Strigau „Zavaidoc”, numele cântărețului care, la o anumită oră, lua tramvaiul spre alt restaurant, unde avea alt contract.
Anul 1910: Aviatoarea franceză Raymonde de Laroche devine prima femeie din lume care primește licența de pilot de zbor din partea aeroclubului francez.
Deși a întâmpinat mai multe accidente în timpul zborurilor sale, nu s-a lăsat niciodată descurajată. Poate mai mult decât accidentele au afectat-o însă, femeie fiind, concepțiile misogine ale contemporanilor. Astfel, în Primul Război Mondial nu i s-a permis să piloteze avioane, pe motivul că o femeie la manșă aduce ... ghinion întregii aviații. Ca să nu rămână fără ocupație, ea a fost nevoită să se angajeze ca șofer militar. Probabil femeia aducea ghinion numai la manșă, nu și la volan!
A stabilit două recorduri: unul de altitudine în zbor susținut de femei (4800 m) și unul de distanță (323 km). Se pare însă că prea mult curaj strică: și-a pierdut viața într-un zbor experimental.
Anul 1910: Moare scriitorul Radu Tudoran, cunoscut mai ales pentru romanul „Toate pânzele sus”, care a încântat cândva frunțile tinere ale celor care astăzi sunt poate nonagenari sau chiar poate nu mai sunt deloc.
Anul 1917: Se declanșează Revoluția de la Petrograd, în urma căreia țarul Nicolae al II-lea va abdica, netezându-i astfel lui Lenin și partidului său drumul spre instalarea comunismului în țară.
Anul 1918: Primul caz de gripă spaniolă și începutul unei pandemii devastatoare, despre care se spune că a afectat aproape jumătate din populația Terrei, producând numai în primele 6 luni circa 25 milioane de decese.
Asta merită să o audă negativiștii, cei care minimalizează valoarea măsurilor profilactice: datorită lor, a scăzut notabil incidența îmbolnăvirilor la recenta pandemie Covid.
Anul 1921: Trupe franceze au ocupat orașul Düsseldorf și alte localități din zona Ruhrului, încălcând Tratatul de la Versailles, din cauza neachitării despăgubirilor de război datorate de Germania Franței, urmare Primei Conflagrații Mondiale (67 miliarde mărci-aur).
Sub aspect juridic, Franța avea tot dreptul să acționeze pentru respectarea de către fostul inamic a obligațiilor asumate. Dar sub aspect etic, este greu să obligi pe cineva la plata a ceea ce nu are. Căci Germania de atunci, distrusă de război și nereconstruită, sărăcise și nu avea suficiente resurse pentru pentru propriul trai, darmite pentru a-și onora obligațiile.
Sub aspect social și politic, situația le dădea apă la moară revanșarzilor să asmută populația împotriva învingătorilor din război și netezea drumul spre putere al extremiștilor. Din rândul acestora, va emancipa încet-încet dar apăsat un oarecare pictor fără succes, de care nu auzise nimeni. Se numea Adolf Hitler.
Anul 1921: Lenin declară 8 martie ziua internațională a femeilor. De fapt, Lenin îi plagiase pe alții: ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 martie 1909, în urma unei decizii a Partidului Socialist American.
În august 1910, cu ocazia Internaționalei Socialiste reunită la Copenhaga, activista socialistă germană Clara Zetkin împreună cu colega ei Luise Zietz propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume. În anul următor, ziua internațională a femeii a fost sărbătorită la 19 martie 1911, Iar începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie.
Deci, în 1921, Lenin n-a instituit o sărbătoare nouă, ci a fixat o zi în calendar pentru o sărbătorire deja intrată în uz. Dar și-a atribuit-o întrucât tocmai le dădea femeilor dreptul la vot și se alegea astfel cu un puternic avantaj electoral.
Ca să nu mai vorbim despre ziua de 8 martie nelucrătoare, care s-a decretat ca atare în URSS abia în anul 1965, începând cu 8 martie 1966, tot cu prilejul unor alegeri!
Anul 1945: La două zile după instalarea guvernului Petru Groza (6 martie 1945), premierul britanic Churchill s-a adresat președintelui american Roosevelt, cu o telegramă personală și strict secretă, în care își manifesta îngrijorarea față de instalarea, prin forță, a unui guvern comunist la București.
Churchill anticipa ce urmează, și anume mai întâi epurarea fără discernământ a românilor anticomuniști, iar apoi distrugerea intelectualității din țară. În telegrama de răspuns, președintele american recunoștea amestecul conducerii de la Kremlin în numirea guvernului comunist de la București, dar menționa: „eu cred că România nu este cel mai bun loc pentru a ne măsura cu rușii”.
Anul 1945: Guvernul român a adresat guvernului sovietic o telegramă în care solicita reintegrarea nordului Transilvaniei la România, teritoriul fiind oficial încă parte a Ungariei, după Dictatul de la Viena din 1940.
În telegrama de răspuns, trimisă a doua zi, la 9 martie 1945, I.V.Stalin își exprimă acordul pentru reinstalarea administrației românești în N-E Transilvaniei. Acționând operativ, noul guvern de la București (Petru Groza) organizează la Cluj, în ziua de 13 martie 1945, proclamarea oficială a reinstalării administrației românești în întreaga Transilvanie.
Cu acest prilej, președintele Pătrășcanu al partidului comunist a făcut imprudența să afirme „eu sunt comunist, dar înainte de toate sunt român”. Rivalii din partid, în frunte cu Gheorghe Gheorghiu Dej, au etichetat afirmația ca fiind xenofobă și șovină, ceea ce i-a fost fatal lui Pătrășcanu: a urmat schimbarea de la conducerea partidului, excluderea din partid, întemnițarea și uciderea de către un îngrijitor, cu o lovitură de rangă la cap.
Anul 1950: Stupoare: Uniunea Sovietică anunță oficial că deține bomba atomică. Anunță fără să precizeze cum a obținut-o și anume prin sustragerea documentațiilor tehnice din laboratoarele americane, de către spioni politici, probabil plătiți în acest scop. Faptele au fost prezentate și sancționate sever în justiția americană.
Anul 1957: Egiptul redeschide Canalul Suez, după ce Criza Suezului determinase închiderea lui de către autoritățile egiptene.
Criza Suezului a fost un conflict declanșat în timpul Războiului Rece, ca urmare hotărârii din iulie 1956 a liderului egiptean Gamal Abdel Nasser de a naționaliza Canalul Suez și de a respinge oferta americano-britanică privind construirea barajului de la Assuan de pe Nil.
Anul 1968: La Praga, studenții cehoslovaci își declară sprijinul față de mișcarea de libertate cunoscută sub numele de Primăvara de la Praga. A urmat ocuparea țării cu tancurile sovietice susținute de patru țări din Europa de Est. Numai România n-a cuplat, declarându-se rezervată, ceea ce Kremlinul a interpretat ca gest de frondă.
Liderul român Ceaușescu a ținut cu acest prilej un discurs fulminant prin care se dezsolidariza de gestul Uniunii Sovietice și al celorlalte 4 țări est-europene de a înăbuși prin forță Primăvara de la Praga și a impune înlocuirea liderilor cehoslovaci existenți cu alții, aserviți Moscovei.
În acest context tensionat, s-a prezentat la Ceaușescu ambasadorul sovietic la București, solicitând o scurtă audiență. Nimeni nu știe ce au discutat cei doi, dar, chiar a doua zi, Ceaușescu și-a schimbat paradigma, aliniindu-se din nou „țărilor prietenești și frățești”.
Bine a zis poetul: capul ce se pleacă sabia nu-l taie.
În aceeași zi, liderul cehoslovac Alexandr Dubcek era urcat într-un avion și dus la Moscova. Acolo n-a căzut de la etaj, cum poate sunt tentați să creadă unii, nici n-a înghițit vreo otravă. Pur și simplu, a stat până „s-a făcut liniște” și s-au retras tancurile de pe străzile Pragăi. Pe urmă, a fost readus cu avionul înapoi în Cehoslovacia, ca simplu cetățean, fără funcții și chiar ne-membru de partid. Paparazzii l-au filmat în zorii zilei următoare, stând la coadă la pâine sau la lapte, ca toți ceilalți.
Anul 1979: Începe vizita oficială de trei zile în România a președintelui Franței, Valéry Giscard d'Estaing. Președintele Franței este primit la București de președintele Ceaușescu, cu toate onorurile de rigoare.
Anul 1982: Premieră cosmică: stațiile automate interplanetare sovietice Venus-13 și Venus-14 au atins suprafața planetei Venus.
Anul 1982: SUA acuză URSS de folosirea gazelor toxice în Afganistan. Se afirma că aproape 3.000 de persoane au fost ucise astfel. URSS nu a oferit explicații convingătoare la aceste grave acuze.
Anul 1995: Are loc deschiderea oficială a lucrărilor Comisiei de elaborare a strategiei naționale de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, comisie compusă din oameni de știință și din reprezentanți ai tuturor partidelor parlamentare.
În urma parcurgerii unui drum lung, România a devenit stat membru al UE, cu drepturi depline, începând cu 1 ianuarie 2007.
Anul 2002: Un asteroid cu diametrul de 50 m a trecut la 463.000 km de Pământ, fără să fi fost observat până atunci de astronomi. Abia la 12 martie, meteoritul a apărut în obiectivul aparatelor. Atunci s-au estimat dimensiunile lui, similare cu ale celui explodat înainte de a lovi solul în 1908, în regiunea siberiană Tunguska.