Anul 322 î.Hr.: Moare filosoful și matematicianul antichității Aristotel, unul din cei mai de seamă gânditori ai Greciei Antice. Voi cita aici câteva din aforismele sale, unele din ele ajunse legendă:
- Ceea ce stă în putere noastră să facem stă tot în puterea noastră să nu facem.
- Cel pe care-l încântă singurătatea nu poate fi decât ori o fiară, ori un zeu.
- Inechitatea apare atunci când ai o seamă de lucruri inegale și te străduiești să le egalezi.
- Nu există genii fără un pic de nebunie.
- Cei care știu fac. Cei care înțeleg învață. Ceilalți îi sfătuiesc pe primii cum să facă și pe ceilalți cum să învețe.
- Numai cine știe să asculte știe să și comande.
- Învingătorul nu renunță, iar cine renunță, acela nu poate ajunge învingător
- Nu e mare lucru să obții onoruri. Mare lucru e să le meriți.
- Invidia este întristarea care te cuprinde când vezi bucuria altuia.
- Unii cred că doar războaiele sunt garanția păcii.
- Nimic din ce a făcut natura nu este inutil.
- Visul celui treaz se numește speranță.
- Omul înțelept nu spune tot ce gândește, dar gândește tot ce spune.
- Cine minte nu este crezut nici când spune adevărul.
- Încăpățânații sunt de trei feluri: proști, ignoranți și mitocani
- Nu vei afla niciodată adevărul, dacă nu cunoști cauza
- Nimic nu este mai periculos decât nedreptatea dotată cu arme.
- Un prieten este antidotul care te ferește de cinci dușmani
Anul 1395: Mircea cel Bătrân și regele Ungariei și al Croației Sigismund de Luxemburg au încheiat la Brașov un tratat de cooperare militară antiotomană. Erau la mijloc interese reciproce. Principele valah simțea mereu amenințarea otomană de peste Dunăre, iar Sigismund tocmai pregătea în mare taină o cruciadă antiotomană, pe care a și declanșat-o în anul următor, 1396.
Ideea de cruciadă s-a dovedit a fi foarte populară în acele vremuri. Regele ungro-croat avea susținerea clerului și chiar al papei Bonifaciu al IX-lea, iar clasa militarilor abia aștepta să iasă la luptă, să-i jefuiască pe învinși și să vină acasă doldora cu prăzi. Anglia s-a oferit să finanțeze demersul, iar Franța să trimită trupe, pentru a apăra cauza creștină.
Un pilon important pentru Sigismund era Țara Românească. Aliat fiind, Mircea cel Bătrân s-a alăturat la expediția cruciată cu un corp de oaste. Dar mai mult decât pe oaste, Sigismund conta pe experiența domnitorului, versat în luptele cu otomanii și cunoscător al stratagemelor lor militare. Că doar, se știe, muntenii reușiseră să-l înfrângă pe sultanul Baiazid I în bătăliile de pe râul Argeș, de la Rovine și de la Cărvuna (1395).
Nu i-a fost greu, deci, regelui să adune o armată franco-valaho-maghiară, declanșând prima înfruntare cu otomanii la Nicopole, o cetate aflată azi în Bulgaria.
Dar socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg. Sultanul a adunat o armată de peste 100.000 de luptători, toți sub comanda sa. Cruciații erau cam tot pe atâția, dar fiecare oaste cu comandantul său, nedispus să ascute ordinele altuia. Pe scurt, a ieșit un dezastru.
Sigismund de Luxemburg a scăpat cu fuga, ceilalți s-au risipit, iar Mircea a rămas ca și până acuma să-i înfrunte singur pe otomani, când cu ascuțișul sabiei, când cu vorba bună - căci era iscusit și în ale diplomației.
Anul 1441: Iancu de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei. El a deținut această funcție pe lângă cea de comite al Timișoarei și de ban al Severinului.
Anul 1471: Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, care a fost în patru rânduri domn al Țării Românești, a atacat Moldova, pentru a stăpâni cetatea Chiliei, care a fost dintotdeauna socotită un punct strategic pentru țările dunărene.
Numai că în Moldova era domn Ștefan cel Mare, care nu s-a lăsat și l-a învins pe îndrăznețul muntean la Soci, lângă Bacău. Domnul muntean, supus turcilor, a izbutit să scape fugind, iar Ștefan a capturat două prizoniere de soi: pe soția munteanului, Maria, precum și pe fiica Voichița, cu care se va căsători de altfel mai târziu, făcându-și-o doamnă.
Despre Radu cel Frumos, legenda spune că, tot fugind, a ajuns la turci. Acolo avea trecere pe lângă Luminatul Padișah nu numai ca războinic și politician, ci și ca băiat frumos – cum îi spune și numele. Nu voi lungi vorba, ci voi cita (fragmentat) din ceea ce povestește cronicarul grec Laonic Chalcocondil, despre aventura tânărului domn muntean la Stanbul:
„Iarna aceasta însă împăratul petrecând-o în palatele sale a trimis după Vlad, feciorul lui Dracula, domnul Daciei; și avea la sine pe fratele aceluia, mai tânăr, fiind favoritul său și trăind și locuind la el. Și s-a întâmplat ca (...) împăratul dorind să aibă prietenie cu acest băiat, era cât pe ce să moară de mâna aceluia. Căci fiindu-i drag băiatul, îl chema la petreceri și, închinând cu patimă păharul către el, îl chema în camera de culcare. Și băiatul (...) s-a împotrivit și nu se da la dorința împăratului și scoțând un pumnal l-a lovit în coapsă pe împărat (...). Doctorii i-au vindecat rana împăratului. Iar băiatul nu cu mult mai pe urmă a venit la Poartă și tot a devenit poftitul împăratului. (...) Iar lui Vlad, fratele acestui băiat, împăratul i-a încredințat domnia Daciei; iară Vlad feciorul lui Drăculea a năvălit numaidecât în Dacia și şi-a luat domnia”.
Anul 1765: Se naște Nicéphore Niépce, unul din pionierii fotografiei. El a obținut pentru prima oară o imagine fixată pe o placă sensibilă, dându-i procedeului numele de heliografie (a nu se confunda cu heliografele de mai târziu, folosite îndeosebi de ingineri și arhitecți pentru copierea pe o hârtie specială a desenelor executate cu tuș pe hârtie translucidă).
Anul 1788: Se naște Antoine César Becquerel, fizician francez pionier al studiului fenomenelor electrice și de luminiscență. El a fost tatăl fizicianului Alexandre-Edmond Becquerel, cunoscut pentru cercetările sale privind spectrul solar, magnetismul, electricitatea și optica.
La rândul său, Alexandre–Edmond Becquerel a fost tatăl lui Antoine Henri Becquerel, fizician francez, laureat al Premiului Nobel în domeniul fizicii, în anul 1903, acordat pentru descoperirea fenomenului de radioactivitate spontană.
Trei generații de cercetători în aproape același domeniu, fiecare cu rezultatele sale notabile.
Anul 1850: Se naște cel care va fi ilustrul om politic și filosof Tomáš Masaryk, primul președinte al Cehoslovaciei din secolul trecut.
Președinția cehoslovacă a imprimat statului o anumită stabilitate în perioada interbelică, deși, în mandatul lui Masaryk, s-au perindat zece cabinete conduse de nouă politicieni. Șeful statului, însă, deși nu avea prerogative prea avantajoase, a asigurat țării sale o stabilitate confortabilă, impusă prin prestigiul său intern și internațional.
Astfel, folosindu-și prerogativele constituționale, Masarik a reușit să folosească la maximum puterea conferită de Constituție. Pe de altă parte, însă, acumulând nu numai putere, ci și influență, a reușit să se impună asupra tuturor guvernelor, ferindu-le de derapajele politicienilor mai puțin versați.
Tomáš Masaryk a condus statul cehoslovac timp de 18 ani (1918-1935) și s-a retras demisionând în timpul ultimului mandat din cauza degradării sănătății sale. Doi ani mai târziu, murea în localitatea Lany (azi în Republica Cehă).
Anul 1875: Se naște Maurice Ravel, compozitorul francez de mai târziu, autorul a numeroase compoziții, impresionante în stilul lor și din care una devine obsedantă chiar și pentru un afon: bolero-ul în do major, scris ca parte dintr-o viitoare piesă de balet, pe care a dedicat-o dansatoarei ruse Ida Rubinstein, care de altfel a scris și libretul piesei de balet.
Această compoziție singulară pe care Ravel a considerat-o un simplu studiu de orchestră a ajuns până la urmă o capodoperă cu un impact în public rar întâlnit devenind, în zilele noastre, lucrarea muzicală cea mai mult interpretată din toate timpurile – după cum comentează un autor citat de Wikipedia. O puteți asculta în interpretarea filarmonicii vieneze, condusă de cunoscutul dirijor venezuelan Gustavo Dudamel, aici:
Anul 1912: Succesul expediției lui Roald Amundsen la Polul Sud (14 decembrie 1911) este anunțat public, când legendara navă Fram a ajuns la Hobart, în Australia.
Anul 1932: Moare Aristide Briand, politician francez, fost prim ministru al Franței, laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1926)
Anul 1936: Germania Nazistă a reocupat Renania demilitarizată, încălcând astfel tratatul de la Versailles și înțelegerile de la Locarno. A fost primul semnal al lui Hitler că pregătește un război de amploare împotriva celor care câştigaseră trofeele Primului Război Mondial.
Anul 1939: În România începe guvernarea Armand Călinescu (7 martie-21 septembrie 1939), care se încheie cu asasinarea prim-ministrului de către o echipă de legionari. Asasinatul s-a produs pe strada Ştirbei Vodă din Capitală, în apropierea Facultății de Medicină, când o căruță trasă de cai s-a pus de-a curmezișul drumului pe care circula mașina de serviciu a demnitarului.
Acesta a deschis portiera, ca să vadă ce se întâmplă, dar două gloanțe i-au pătruns pieptul. Un al treilea glonț a ucis șoferul. În deruta generală, asasinii au dat bice cailor, au ponit în grabă spre postul de radiodifuziune din strada general Berthelot, au împușcat portarul, au năvălit în studioul de emisie și au anunțat fapta.
Fiul premierului a auzit scena la radio, dar n-a înțeles despre cine este vorba și i-a relatat mamei sale: „am auzit la radio că cineva a fost împușcat adineauri, dar nu știu cine”. Iar mama i-a răspuns „Stai liniștit, acuş vine tata acasă și ne spune el” (citat din memorie, după amintirile fiului lui Armand Călinescu).
Anul 1960: Sovieticii anunță că au selectat primii 20 de cosmonauți pentru pregătirea viitoarelor zboruri spațiale. Dar zborurile s-au împuținat, în loc să se înmulțească.
Anul 1968: TVR a scos revista oficială a primei ediții a Festivalului „Cerbul de Aur”, editată în cinci limbi: română, rusă, engleză, franceză și spaniolă. Nimeni nu se aștepta ca, în mai puțin de 6 decenii, festivalul să se degradeze de nerecunoscut.
Anul 1973: Astronomul ceh Luboš Kohoutek descoperă o nouă cometă căreia îi atribuie simbolul C/1973 E1. O nouă cometă este totdeauna motiv de entuziasm, în cercurile de specialitate.
Anul 2001: Ariel Sharon devine prim-ministru al Statului Israel.
Anul 2004: Ciclonul tropical Gafilo lovește nordul Madagascarului, ucigând 154 de persoane, din care 113 la bordul unui feribot care s-a scufundat în furtună.
Anul 2009: NASA a lansat sonda spațială Kepler (numită așa după astronomul german Johannes Kepler), cu scopul declarat de a descoperi noi exoplanete asemănătoare Pământului, orbitând în jurul altor „sori”. În acest scop, sonda era dotată cu un telescop special și cu un fotometru anume adaptat scopului propus.
Anul 2019: Este lansată la nivel mondial melodia Arcade. interpretată de Duncan Laurence, cel care două luni mai târziu va câștiga concursul Eurovision 2019 pentru Țările de Jos.