Anul 927: Se naște Simeon I țarul al Bulgariei. Campaniile reușite ale lui Simeon împotriva Bizanțului, a maghiarilor și sârbilor au condus Bulgaria la cea mai mare extindere teritorială a sa din toate timpurile, transformând-o în cel mai puternic stat, la vremea respectivă, din Europa răsăriteană.
Domnia sa a coincis în același timp cu o perioadă de nemaiîntâlnită prosperitate culturală și deschidere, numită ulterior „Epoca de Aur” a culturii bulgare.
Anul 1600: Într-un document emis la Iaşi și datat 27 mai 1600, Mihai Viteazul își etala astfel titlul de domn: „Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Ţării Româneşti şi al Ardealului şi al Moldovei“, realizând o primă unire politică a celor trei țări române.
Să nu ne grăbim. Căci asumarea conducerii supreme a două sau mai multe state de către aceeași persoană nu înseamnă încă nici pe departe o unire a statelor. Ele rămân fiecare cu aceeași administrație separată, aceleași dregătorii separate, cu vămi separate, cu sisteme fiscale separate, monede separate, cu armate sau poliții și multe altele, tot separate. Până nu s-au unit toate acestea, nu putem vorbi de unire.
Dar întrebarea rămâne totuși aceasta: intitulându-se domn peste trei principate, intenționa, oare, Mihai, să opereze până la capăt o unire a tuturor instituțiilor din principate, pentru ca, în cele din urmă, să ajungă la un stat unitar?
Greu de spus, chiar dacă, la primă vedere ar părea că da. Cu siguranță că i-ar fi plăcut, dar nu este de închipuit că o persoană de talia și viziunea domnitorului n-ar fi simțit că încearcă imposibilul. Căci, dacă s-ar fi încumetat la așa ceva, Mihai ar fi avut de înfruntat interesele tuturor vecinilor:
Turcia n-ar fi acceptat în ruptul capului ca un stat pe care-l socotea vasal să devină puternic și capabil să se scuture de jugul suzeranului.
Rusia era și ea interesată în menținerea unui stat mic în apropierea sa și nu a unuia puternic, capabil să-și apere interesul. Căci Moldova nici n-a fost întrebată în 1812, când Turcia îi ceda Basarabia. Oare dacă ar fi avut în față un stat puternic, de forma Moldova+Țara Românească+Transilvania, ar fi fost la fel de ușor pentru Rusia să „ciupească” acel teritoriu, cât o jumătate de Moldovă?
Austria n-ar fi perceput nici ea ca de bun augur o putere independentă formându-se în coasta ei. De bine, de rău, reușea să stăpânească Ardealul. Dar ar mai putea stăpâni oare un stat nou, de aproape trei ori mai mare și mai puternic?
Astfel pusă problema, este puțin probabil că voievodul nostru ar conta pe o adevărată unire. Mai curând pare plauzibilă încercarea de a pregăti terenul pentru instalarea fiului său la Iași și a vreunui om de încredere la Târgoviște, pentru ca aceștia să-l apere pe el la nevoie și el să-i apere pe ei, tot la nevoie.
Anul 1703: Țarul Petru cel Mare a declarat fondat orașul Sankt Petersburg, etichetat chiar de fondatorul său ca fiind „o fereastră către Europa”. Căci, în viziunea țarului Petru, interesele Rusiei nu erau legate de imensitatea Siberiei sau de uriașele resurse ale Asei, ci de cultura și civilizația Europei, cu care a luat contact în călătoriile sale europene.
Capitala instalată în noul oraș a funcționat perfect până în anul 1918, când noua putere, cea bolșevică, s-a simțit incomodată de deschiderea europeană a țării, prin orașul și portul de la marea care duce spre Europa. A preferat o capitală așezată la râul Moscova, cel care nu duce nicăieri. Chiar așa, întrucât râul Moscova se varsă în Volga, iar Volga în Marea Caspică, un fel de lac uriaș, care nu comunică în niciun fel cu altceva.
Anul 1707: Moare Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan, metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. Din legăturile regelui-Soare cu respectiva metresă, au rezultat 7 (șapte) copii. Toți oficiali și toți nelegitimi.
Anul 1821: Moare Tudor Vladimirescu, lider al revoluționarilor români din 1821. A fost asasinat de către persoane neidentificate, dar cu siguranță interesate în oprirea curentului revoluționar ce cuprinsese țara.
Anul 1840: Moare violonistul și compozitorul italian Niccolo Paganini, considerat un geniu al arcușului, fără egal în toate timpurile.
S-a păstrat până astăzi informarea trimisă către un seminarist episcopului Genovei în care afirma: „aici necuratul şi-a băgat coada, căci este cu neputinţă ca un om să dobândească fără ajutorul diavolului, o asemenea stăpânire asupra unei bucăţi de lemn neînsufleţite, adică a viorii”.
Într-adevăr, muzica lui Paganini pare venită din alte lumi, așa cum se poate ușor convinge oricine, dacă are răbdare să asculte, de exemplu, Concertul pentru vioară și orcestră nr. 1:
Anul 1860: În cadrul Expediției celor O Mie, Giuseppe Garibaldi și Cămășile Roșii au început asaltul asupra orașului sicilian Palermo. O forță de voluntari ai lui Garibaldi a învins Regatul celor Două Sicilii, ceea ce a dus la dizolvarea acestuia și la anexarea sa de către Regatul Sardiniei, un pas important pe calea creării în viitor a unui nou regat italian unit.
Anul 1867: Întemeierea Imperiului Austro-Ungar, Franz Joseph I, împăratul Austriei, s-a încoronat și rege al Ungariei și a aprobat Legea privind încorporarea Transilvaniei la Ungaria. Noul imperiu Austro-Ungar a funcționat până la Primul Război Mondial, când a pierdut bătălia și s-a destrămat: Austria și Ungaria au devenit state independente, iar celelalte teritorii ale imperiului au fost alocate statelor vecine pe principiul structurii demografice.
Anul 1879: Membrii Academiei au fost primiți la Palatul Cotroceni de către domnitorul Carol I. Aceștia au luat act de publicarea lucrării lui Hașdeu „Etymologicum Magnum Romaniae", pe cheltuiala personală a domnitorului, precum și implicarea acestuia în susținerea editorială a lucrării și au hotărât alegerea prințului Carol ca președinte de onoare al Academiei Române.
Anul 1883: Alexandru al III-lea este încoronat țar al Rusiei. A fost unul din cei mai implicați țari ruși în politica europeană. Din inițiativa sa, s-a declanșat războiul ruso-turc 1977-1978, încheiat – printre multe atele – si cu obțierea Independenței României.
Anul 1910: Moare renumitul bacterolog german Robert Koch, laureat al Premiului Nobel. Koch a stabilit cauza bacterială a mai multor boli infecțioase și a descoperit microorganismele care cauzează infectarea rănilor (1878), tuberculoza (1882), conjunctivita (1883), holera (1884) și alte boli.
A fost profesor la Universitatea din Berlin din 1885 până în 1891 și șef al Institutului de Boli Infecțioase. În cursul cercetărilor sale bacteriologice pentru guvernul german și pentru cel englez, a călătorit în Africa de Sud, India, Egipt și în alte țări. Cu această ocazie, el a făcut studii valoroase cu privire la boala somnului, malarie, ciuma bubonică, lepra și alte boli. Pentru contribuțiile lui la studiul infecției tuberculoase, Koch a primit în 1905 Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină.
Anul 1917: Sosesc la Iași primele două batalioane ale Corpului de Voluntari Transilvăneni, pentru a lupta alături de armata română, refăcută după pierderile grele de la Turtucaia și Mărășești.
Anul 1922: La Chișinău, aflat în acele vremuri în Regatul României, s-a desfășurat ședința festivă de constituire a secției regionale a Societății Române de Geografie. Societatea își propunea, printre altele, rescrierea corectă și aprofundată a hărților noile ținuturi, integrate în țara reîntregită: Transilvania (inclusiv Banatul, Crișana, Maramureșul) și Basarabia.
Anul 1930: La New York, se deschide publicului Clădirea Chrysler, înaltă de 319 metri, cea mai înaltă structură creată de om la acea vreme.
Anul 1931: Omul de știință elvețian Auguste Piccard și asistentul său, Paul Kipfer, au decolat din Augsburg, Germania, într-un balon cu hidrogen, și au atins o altitudine record de 15.781 metri. În timpul acestui zbor, ei au devenit primele ființe umane care au pătruns în stratosferă și au reușit să adune date substanțiale despre atmosfera superioară, precum și să măsoare razele cosmice.
Anul 1936: Nava britanică de pasageri Queen Mary a plecat în primul ei voiaj, spre Franța.
Anul 1937: A fost inaugurat Podul Golden Gate, la acea vreme fiind podul suspendat cu cea mai mare deschidere (distanță între stâlpii de susținere) din lume.
Anul 1938: Conducătorul Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă silnică. El nu va mai părăsi practic niciodată închisoarea, întrucât a decedat, în condiții care nu au fost elucidate nici astăzi și pentru care s-au adus acuze chiar și regelui Carol al II-lea.
Anul 1940: Acord economic româno–german (Olwaffen Pakt, „pactul petrolului”). Se adâncește dependența față de Germania Nazistă a economiei naționale. România renunță la declarația de neutralitate din 7 septembrie 1939 și asigură Germaniei livrări de petrol în condiții preferențiale.
Anul 1940: A avut loc masacrul de la „Le Paradis”, din nordul Franței, când 97 de prizonieri de război britanici au fost executați de germani. Este vorba de soldații Batalionului 2, Regimentul Regal Norfolk, care s-au văzut izolați de unitatea lor.
După ce au rămas fără muniție, apărătorii s-au predat trupelor germane. Germanii i-au condus peste drum spre un zid unde au fost secerați cu mitralierele. Felul cum au fost tratați contravine însă reglementărilor internaționale cu privire la tratamentul prizonierilor de război.
Anul 1942: În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, rezistența cehă din Praga ocupată de naziști l-a asasinat (Operațiunea Anthropoid) pe Reinhard Heydrich, șeful protectoratului Boemiei și al Moraviei.
Anul 1946: Guvernele SUA și Marii Britanii au adresat o notă guvernului român, semnată de reprezentanții lor la București, Burton Y Berry, respectiv Adrian Holman, în care se protestează față de încălcarea democrației. Cele două guverne atrag atenția asupra abuzurilor, a încălcării libertăților și frecvenței violenței. Totodată, ele sunt nemulțumite de nepromulgarea legii electorale și de restrângerea libertății de exprimare.
Anul 1948: Printr-un decret al guvernului Petru Groza, bunurile fostei case regale, inclusiv cele personale ale familiei regale, treceau în proprietatea statului.
Anul 1963: Bob Dylan lansează albumul The Freewheelin' Bob Dylan.
Anul 1970: O expediție britanică a escaladat pentru prima dată partea sudică a vârfului Annapurna I (8.091 m.), unul dintre vârfurile masivului Annapurna din Himalaya. Faptul are loc la 20 de ani după prima ascensiune a vârfului de către o expediție franceză.
Anul 1971: Se produce dezastrul feroviar de la Dahlerau, Germania de Vest, unde 46 de oameni, printre care 41 de elevi, și-au pierdut viața în urma unei coliziuni între un marfar și un șinobuz.
Anul 1974: Valéry Giscard d'Estaing devine președinte al Franței, iar Jacques Chirac prim-ministru.
Anul 1975: La Dibbles Bridge, în Yorkshire-ul de Nord, un autocar se răstoarnă și cade într-un râu, iar în urma acestui accident, 32 de oameni își pierd viața.
Anul 1984: Are loc inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră, considerat al treilea canal de navigație, ca importantă, după Suez și Canalul Panama; lucrările de construcție au început în 1973.
Canalul are o lungime totală de 95,6 km și este format din ramura principală, în lungime de 64,4 km și ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari), în lungime de 31,2 km.
Deși autoritățile comuniste și-au asumat inițiativa proiectului, planuri pentru construirea acestui canal existau încă din secolul XIX. Cam de la alipirea Dobrogei la România, în 1878, a început a fi vehiculată ideea unui al patrulea braț al Dunării, de data aceasta artificial, care să scurteze drumul către Marea Neagră.
Condițiile tehnice ale epocii făceau ca o astfel de lucrare să fie practic irealizabilă. În anul 1928, profesorul Aurel Bărglăzan avea să facă un studiu, care puncta chiar actualul traseu al canalului. Regele Carol al II-lea s-a arătat și el interesat de ideea canalului, dar criza economică mondială și apoi cel de-al Doilea Război Mondial au făcut ca realizarea lui să fie amânată sine die.
Comuniștii n-au ținut seama de dificultățile tehnice. Ei au folosit forța de muncă manuală, bazându-se pe deținuți, îndeosebi politici. Numărul deținuților din coloniile de muncă a variat în funcție de amploarea lucrărilor, de la 19,2% în 1949, la 82,5% în 1952, din totalul muncitorilor de la Canal. Numărul celor morți aici nu-l mai știe nimeni.
Anul 1984: A fost resfințită Biserica Neagră din Brașov, în urma lucrărilor de restaurare începute în anul 1970. Este unul dintre edificiile emblematice ale Brașovului și una din cele mai valoroase piese de artă medievală din Transilvania.
Anul 1994: Rusia: revine în țară, după un exil de 20 de ani, scriitorul rus Aleksandr Soljenițîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1970. A fost nevoit să-și părăsească țara, pentru a se feri de prigoana comunistă.
Scrierile lui Soljenițîn, interzise în URSS, dar traduse și căutate în mai toată Europa, atrag și astăzi atenția cititorilor. Amintesc:
- Arhipelagul GULAG,
- O zi din viața lui Ivan Denisovici,
- Pavilionul canceroșilor
- Primul cerc,
- August 1914,
- Noiembrie 1916.
Anul 1996: Primul Război Cecen: președintele rus Boris Elțin se întâlnește pentru prima dată cu rebelii ceceni și negociază o încetare a focului.
Anul 1997: Are loc semnarea de către NATO și Rusia a Actului fondator al relațiilor bilaterale, deschizându-se calea extinderii NATO. Atenție, deci, NATO a fost înființat ca urmare a înțelegerii a două mari puteri cu privire la apărarea contra unei posibile amenințări din afară. Rusia și NATO nu se considerau atunci ca amenințări reciproce.
Anul 1999: Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie de la Haga îl acuză pe Slobodan Milošević de crime de război și crime împotriva umanității, comise în Kosovo.
Anul 2004: NASA a anunțat descoperirea unei noi planete, cea mai tânără dintre cele identificate până în prezent, având mai puțin de un milion de ani.
Anul 2004: Orașele Sibiu și Luxemburg au fost desemnate drept „capitale europene ale culturii" pentru anul 2007, de către miniștrii pentru educație, tineret și cultură din cele 25 de state membre UE întruniți la Bruxelles.
Anul 2019: Liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.
Este ciudat faptul că justiția a reușit să-l condamne pe fostul autocrat pentru un prejudiciu de ordinul sutelor de mii, dar au rămas neurmărite, neinstrumentate și nejudecate alt fapte, urmare cărora statul a fost prejudiciat cu milioane. Nu le voi puncta aici, întrucât se cunosc prea bine.