Anul 363: Moare împăratul roman Flavius Claudius Iulianus într-o luptă împotriva Imperiului sasanizilor. În aceeași zi, romanii îi stabilesc succesorul, pe Flavius Claudius Iovianus, fostă gardă de corp a lui Flavius Claudius Iulianus. Acesta a făcut imediat pace cu sasanizii, în condiții umilitoare pentru romani.
Să-l fi plătit oare sasanizii pe Iovianus, garda de corp a lui Iunianus, ca să faciliteze, printr-un act de trădare, moartea în luptă a acestuia, preluarea imediată a tronului și acceptarea umilitoarelor condiții puse de inamic? Nu există dovezi palpabile pentru asemenea concluzie, dar premizele asta sugerează.
Anul 1241: A fost fondat orașul german Hanovra (Hannover), capitala landului Saxonia Inferioară (Niedersachsen). Astăzi Hanovra este un important centru comercial, industrial și politic, cu o populație de 645.000 de locuitori.
Anul 1483: Richard al III-lea devine rege al Angliei. A rămas celebru în istoria și cultura Europei, mai ales printr-o frază pe care el nu a rostit-o niciodată: „A horse! My Kingdom for a horse!” – adică: „Un cal! Regatul meu pentru un cal!”,
Nu există martor ocular al bătăliei de la Bosworth, care să fi auzit aceste vorbe și să confirme că i-au aparținut regelui. Este evident că ele au aparținut lui Shakespeare, al cărui personaj le rostește în actul V, scena 4 din piesa „Richard al III-lea”.
Anul 1599: Se încheie un tratat între Țara Românească și Transilvania. Tratatul prevede că Mihai Viteazul acceptă suzeranitatea lui Andrei Bathory, iar acesta recunoaște domnia ereditară în familia lui Mihai Viteazul.
Anul 1819: Este patentată bicicleta. Prima demonstrație de funcționare a acestui vehicul cu două roți și confecționat din lemn a avut loc în orașul german Mannheim, iar vehiculul era pus în mişcare de către inventator, baronul Karl Drais von Sauerbronn. Acesta împingea cu picioarele în sol, întrucât bicicleta inventată de baron nu avea încă pedale.
Pedalele au apărut abia după patru decenii, în anul 1860, când francezii Pierre Michaux şi Pierre Lallement au conceput un cadru de metal, cu două asemenea pedale, montate pe un ax. Prin intermediul acestora, era acționată roata din față, mult mai mare decât cealaltă roată.
În 1865, a apărut o altă invenţie, numită „velociped“, cu un cadru combinat de lemn cu metal și cu pedale aplicate direct la axul roții de mari dimensiuni, din față. Bicicleta „cu lanț” și cu roți egale a apărut în 1885, dar s-a adoptat greu, astfel încât, la începutul secolului XX, încă mai funcționau multe biciclete din cele cu pedalele montate la axul roții „mari”.
Deocamdată, poluarea prin război n-o poate opri nimeni. Totuși, încrezătoare într-un viitor mai bun, Germania intenționează să construiască prima autostradă pentru biciclete de pe teritoriul său. A și fost deschis publicului primul tronson al șoselei, măsurând 5 kilometri. Atunci când va fi finalizată, autostrada va măsura 100 km.
Ce bine ar fi ca, până atunci, să se termine războiul din Ucraina.
Anul 1824: Se naște Lord Kelvin, om de știință britanic, matematician, fizician și inginer, născut la Belfast. A fost timp de 53 ani profesor de Filosofie Naturală la Universitatea din Glasgow, unde a întreprins cercetări semnificative în domeniul matematicii și al electricității și a contribuit esențial în formularea primei și a celei de-a doua legi ale termodinamicii.
Anul 1848: Guvernul revoluționar de la București a decretat eliberarea robilor țigani (pe atunci, nu li se spunea „rromi”) aparținând boierilor. Din păcate, dispozițiile guvernamentale au prevăzut atunci doar eliberarea acestora, nu și măsuri pentru integrarea socială a celor „eliberați”, inclusiv instruirea lor profesională, pentru a-și putea susține traiul din câștiguri licite.
Anul 1861: S-a născut la Vittoria, în țara Bască, Pablo Uranga, pictor spaniol, bine cunoscut mai ales pentru numeroasele sale portrete și scene de gen. De asemenea, a fost unul dintre fondatorii organizației „Asociación de Artistas Vascos”.
Anul 1877: Are loc primul schimb de focuri între artileria română și cea otomană în zona Calafat-Vidin. Atunci a căzut la datorie prima jertfă românească în războiul de independență, sergentul Nicolae Popescu.
Tot atunci se spune că un alt obuz ar fi explodat în apropierea prințului Carol, care venise să verifice personal modul cum se pregătește armata pentru lupte. Legenda spune că prințul nu s-a speriat, ba chiar a reacționat spunând „Asta-i muzica ce-mi place!”.
Așa spun unii și s-ar putea să fie perfect adevărat, deși alții – cârcotași desigur! – susțin că așa ceva ar fi fost imposibil, întrucât prințul nu vorbea încă perfect limba română. Dacă ar fi spus-o, ar fi pronunțat-o așa: „Asta e muzic țe plațe la mine”.
Anul 1886: Chimistul Henri Moissan a descoperit fluorul, fiind distins pentru aceasta cu Premiul Nobel, în 1906.
Anul 1892: S-a născut Pearl S. Buck, scriitoare americană, laureată a Premiului Nobel pentru literatură în anul 1938, acordat cu motivația: "pentru descrierile și dense și autentic epice ale vieții tărănimii chineze, precum și pentru capodoperele ei în domeniul biografiei".
Viitoarea scriitoare s-a născut în SUA, dar a crescut și s-a maturizat în China, unde a petrecut mai bine de patruzeci de ani. A avut prilejul să cunoască și să înțeleagă relațiile sociale din China secolului al XIX-lea, pe care le-a reflectat cu măiestrie în principalele sale creații.
Stabilindu-se cu familia la Nanking, s-a angajat la Universitatea de acolo, unde a predat Istoria Literaturii Engleze, precum și la Universitatea Chinei de Sud-Est. Mai târziu, abandonează activitatea didactică, pentru a se dedica exclusiv scrisului.
În acest context, finalizează în 1935 trilogia cunoscută sub titlul de The House of Earth (Casa de lut), binecunoscută publicului nostru, întrucât succesul de proporții a determinat traducerea romanului în toate limbile europene și editarea în consecință.
În anul următor, publică biografiile părinților ei, iar doi ani mai târziu aceste scrieri biografice împreună cu romanele ei despre satul chinezesc cuceresc sufragiile Academiei Suedeze, care-i acordă Premiul Nobel pentru literatură pe anul 1938.
Nu este o scriitoare prolifică, dar cele câteva romane publicate au fost mai toate bestseller-uri la vremea lor. Moare în anul 1973, la 80 de ani.
ASTĂZI PE SPOT:
Anul 1895: S-a constituit „Liga votului universal", care milita pentru abandonarea votului cenzitar, aflat în vigoare la acea dată și adoptarea prin lege a celui universal.
La noi în țară, în baza legilor electorale din 1864 şi 1866, condiţionarea dreptului la vot de cens va fi menţinută până la realizarea României Mari. Noua Constituție din 1924 consființea fără rezerve și echivoc votul universal.
Totuși, prin vot universal nu însemna la acea dată și drepturi electorale pentru femei. Abia în 1938 dictatura regelui Carol al II-lea le aduce și femeilor dreptul de-a vota. Dar și acesta era un drept restrictiv - pe care l-au primit doar femeile de peste 30 de ani și știutoare de carte.
Toate femeile, fără restricții, au primit drept de vot abia în 1948, când prima Constituție comunistă prevedea:
"Dreptul de a alege îl au toți cetățenii care au împlinit vârstă de 18 ani, iar dreptul de a fi aleși, cei care au împlinit vârstă de 23 ani.
Toți cetățenii, fără deosebire de sex, naționalitate, rasă, religie, grad de cultură, profesiune, inclusiv militarii, magistrații și funcționarii publici, au dreptul să aleagă și să fie aleși în toate organele Statului.
Nu se bucură de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de drepturi civile și politice și nedemne, declarate că atare de organele în drept, conform legii”.
Acest articol nu le mai excludea pe femei de la dreptul de vot, dar, în mod evident, excludea alte categorii de cetățeni, amintiți în al treilea paragraf: „persoanele interzise”, pe care Constituția nu le punctează ca atare, dar despre care cei care au trăit acele vremuri știu bine cine erau: neagreații politic de către comuniști.
Anul 1898: S-a născut Wilhelm Emil Messerschmitt, celebru constructor german de avioane.
Anul 1900: A decedat Nicolae Kretzulescu, medic și politician român liberal, fost prim ministru în trei rânduri, a fost membru fondator al Academiei Române (Societatea Academică Română).
Anul 1906: Primul Grand Prix din lume: în localitatea franceză Le Mans, 32 mașini concurează pentru prima dată la primele curse auto dotate cu marele premiu.
Anul 1935: În Germania Nazistă se introduce pentru prima dată după Primul Război Mondial serviciul militar obligatoriu de șase luni, Reichsarbeitsdienst RAD, pentru bărbații între 18 și 25 de ani.
Anul 1941: Al Doilea Război Mondial: Finlanda se alătură Germaniei în războiul antisovietic.
Anul 1941: Al Doilea Război Mondial: Serviciul de Securitate sovietic NKVD ucide 100 de prizonieri politici într-o strâmtoare în apropiere de Minsk, Belarus.
Anul 1945: A fost semnată, la San Francisco, Carta Națiunilor Unite.
Anul 1949: Se naște politicianul român Decebal Traian Remeș, liberal, fost ministru al Finanțelor (1998-2000) și fost ministru al Agriculturii (2007). În anul 2007 a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii, ca urmare a unui scandal mediatic declanșat prin apariția la postul național de televiziune a unor probe din ancheta DNA la adresa sa.
În martie 2008, DNA a început urmărirea penală împotriva lui Remeș, iar în iunie a fost trimis în judecată sub acuzația de „trafic de influență”, exercitat în schimbul unui autoturism de lux, a unor produse alimentare (caltaboși și palincă, mai țineți minte?) și a 15.000 de euro.
La 14 februarie 2012 a fost condamnat, împreună cu fostul ministru Ioan Avram Mureșan, la trei ani de închisoare cu executare fiecare. Decizia a fost contestată de cei condamnați, dar a fost re-confirmată de ÎCCJ. După doi ani, a fost eliberat condiționat.
Anul 1963: Exprimând sprijinul SUA pentru locuitorii Berlinului, președintele Kennedy vizitează orașul la doi ani după construirea Zidului Berlinului. Adresându-se unei mulțimi uriașe, el spune o frază devenită legendară: „Astăzi, într-o lume a libertății, cea mai mare mândrie este să vă spun: <Ich bin ein Berliner>”.
Anul 1964: The Beatles lansează albumul de mare succes A Hard Day's Night.
Anul 1967: În Polonia, Karol Wojtyła, viitorul papă Ioan Paul al II-lea, este învestit cu titlul de cardinal.
Anul 1974: A avut loc prima utilizare comercială a codurilor de bare într-un supermarket american. Succesul codului de bare, susținut și de succesul exploziv al calculatoarelor și al imprimantelor, a făcut astăzi aproape de nelipsit codul de bare din practica marilor magazine și al altora care se respectă.
Astăzi, un producător care ambalează produse, fără să înscrie codul de bare, n-ar avea nicio șansă să livreze marfa nu numai la vreun mare market, dar nici măcar la magazine mai mici, care au casă de plăți și care și-ar încetini fluxul, în cazul când casierele ar trebui să caute prețul mărfii, să-l tasteze în aparat și abia pe urmă să încaseze banii.
Anul 1986: A fost inaugurat noul edificiu al Palatului Copiilor din București.
Anul 1995: Președintele egiptean, Hosni Mubarak, a supraviețuit unui grav atentat, la Addis Abeba, în Etiopia. La 26 iunie 1995, Mubarak tocmai sosise la Addis Abeba pentru Summit-ul African. Atunci, pe drumul de la aeroport la locul summit-ului, un grup armat a deschis focul asupra mașinii antiglonț a lui Mubarak. Gardienii săi personali au reacționat imediat, împușcând atacatorii, din care doi au murit pe loc, iar al treilea a fost doar rănit.
Președintele Mubarak a decis să se întoarcă imediat la Cairo, dar evenimentul a reprezentat pentru dânsul un punct de cotitură în relațiile egipto-africane. Cele întâmplate l-au făcut prudent și chiar l-au împiedicat să participe la alte evenimente de pe continent.
Ca urmare, interesul egiptenilor față de alte țări africane a scăzut sensibil, iar faptul a afectat interesele Egiptului în alte țări din zona Nilului, îndeosebi în Etiopia. După ce s-a întors la Cairo, Mubarak a sugerat implicarea în atentat a guvernului sudanez.
Anul 2000: Moare Corneliu Mănescu, politician român din perioada dictaturii Ceaușescu, printre altele și ministru de Externe al României.
Persoană charismatică, bine pregătit profesional, agreat în cercurile diplomatice cu care se găsea în relații instituționale, Corneliu Mănescu a fost ales, la 19 septembrie 1967 președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
Era pentru prima dată când reprezentantul unei țări socialiste ajungea ales în această înaltă funcție. A deținut funcția timp de un an, până la data de 23 septembrie 1968.
Dar soții Ceaușescu, implicați mereu personal în orice problemă majoră a țării, nu suportau ca un alt reprezentant al țării să se bucure de aprecieri superlative peste hotare. Ca urmare, după încheierea misiunii de la ONU, diplomatul Corneliu Mănescu a intrat într-un con de umbră și n-a mai primit decât însărcinări secundare.
Evident, s-a produs o fractură între diplomat și regim, ruptură ajunsă la cote maxime atunci când numele diplomatului a apărut în celebra scrisoare a celor șase, publicată pe posturile de radio BBC și Europa Liberă la 11 martie 1989.
Scrisoarea critica regimul totalitar instalat în România și lipsurile din economie, tot mai greu de suportat de către populație. Toți semnatarii scrisorii au fost repede arestați, interogați și puși în stare de arest la domiciliu. Cu toate acestea, scrisoarea a produs în public ceva mai mult decât o simplă îngrijorare, creând o stare de spirit care va favoriza evenimentele petrecute în decembrie al aceluiași an.
Anul 2000: Vaticanul face public cel de-al treilea secret revelat de Fecioara Maria, la 13 iulie 1917, unui grup de trei copii păstori în localitatea portugheză Fatima.
Cei trei copii, Lucia Santos, Jacinta Martoau și Francisco Martoau, afirmau că ar fi fost vizitați de șase ori de către o presupusă Fecioara Maria, între lunile mai și octombrie 1917 și că Fecioara le-ar fi încredințat trei secrete.
Interpretarea oficială a celor trei secrete, descifrate de reprezentanți ai Bisericii Catolice, care s-au ocupat de acest caz, implică următoarele:
- Descrierea iadului,
- Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial
- Încercarea de asasinare a papei Ioan Paul al II-lea.
Anul 2006: Ursul problemă, numit „Bruno”, este împușcat în Bavaria. El este primul urs împușcat pe teritoriul german după 170 de ani.
Anul 2009: Apar în presă informații despre faptul că italianca Giorgia Boscolo, din Veneția, s-a calificat și a obținut licența de gondolier. Presa notează că este pentru prima dată în istorie când este autorizată o femeie să conducă o gondolă pe canalele venețiene.
Faptul este senzațional, dar senzația nu se oprește aici, căci tot în presă apar informații despre un oarecare Alex Hai născut la Hamburg în 1967, considerat a fi prima femeie licențiată pentru activitatea de gondolier, care însă nu prea e femeie: este transgender – un fel de bisexual.
Să fie, oare, una și aceeași persoană? Iar, dacă este transgender, atunci mai poate susține că este femeie-gondolier, când de fapt este aproape bărbat-gondolier?
Anul 2013: România este în doliu național, după accidentul din 23 iunie 2013 din Muntenegru, unde au murit 18 români.
MEMENTO:
- Ziua Internațională pentru Sprijinirea Victimelor Torturii
- Ziua Internațională Împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri (ONU, din 1988)
- România: Ziua drapelului național (din 1998)
- Madagascar: Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței față de Franța (1960)