Anul 936 : Încoronarea lui Ludovic al IV-lea de Outremer ca rege al Franței. Titulatura „de Outremer” (Cel de peste Mare) i se trage din faptul că a copilărit în Anglia. Domnia i-a fost marcată de multe eșecuri, dintre care două s-au dovedit a fi majore:
1. Încercarea de a cuceri Lotharingia în anul 939 s-a soldat cu pierderea orașului Reims, după ce a fost asediat de cumnatul său, Otto I.
2. În anul 945, a încercat să preia guvernul Normandiei, dar a fost răpit de oamenii lui Hugh cel Mare, duce al francilor și conte de Paris, primul rege al francilor. După trei ani de captivitate, în 948, ducele francilor a fost excomunicat, iar Ludovic eliberat. N-a apucat să domnească prea mult, întrucât a căzut de pe cal în 954 și a murit pe loc.
Anul 1097: Are loc sfârșitul asediului Niceei și capturarea în final a orașului de către cruciați, care i-au învins pe turcii selgiucizi, în cadrul primei cruciade.
Anul 1157: Bătălia de la Lacul Mèron, înfrângerea templierilor, al căror Mare Maestru, Bertrand de Blanquefort, a fost luat prizonier de către Nur ad-Din, emirul Damascului.
Anul 1164 : Moare Élisabeth de Schönau, vizionară germană și sfântă catolică din secolul al XII- lea. După ce a trecut printr-o boală gravă în 1152, Elisabeta a început să aibă viziuni și să comunice când cu Iisus, când cu Fecioara Maria, când cu Îngerul acestora. Aceste viziuni, care mărturiseau inițial experiența extatică a anului liturgic, au devenit în timp replici vizionare la actualitățile ecleziastice și religioase ale timpului său.
Vor deveni însă populare și foarte cunoscute abia când starețul Gerlac de Deutz o va ruga să expertizeze cu simțul său supranatural osemintele găsite de el la Köln și pe care le-a atribuit Sfintei Ursula. Comentând osemintele, Elisabeth a răspândit o întreagă literatură, unde evenimentele sacre sunt împletite cu cele politice ale zilei și cu personalitățile locale. Versiunea sa privind povestea Sfintei Ursula a creat o legendă fantastică, pe care au prelucrat-o mai târziu și maeștrii din pictură.
Prin Elisabeth de Schönau, povestea Sfintei Ursula a căpătat proporții neașteptate, ajungând integrată într-o bogată literatură, care-i preamăresc faptele în lumea catolică. Pe drept cuvânt s-a spus că Elisabeth e creatoarea Ursulei, iar Ursula este creatoarea lui Elisabeth. Unii editori ai lui Elisabeth i-au atribuit de la sine putere atributul „sfânta”, deși nu a fost niciodată canonizată de Biserica Catolică și trecută oficial în rândul sfinților.
Anul 1299: Prin Tratatul de la Montreuil-sur-Mer, care a restabilit pacea între Franța și Anglia, regele Franței Philippe IV le Bel (Filip al IV-lea cel Frumos) a returnat regiunea Guyenne către regele Angliei Eduard I, păstrând în schimb orașul Bordeaux.
Anul 1306: Victorie engleză, în bătălia de la Methven, în timpul primului război de independență a Scoției .
Anul 1369: Filip al II-lea Îndrăznețul, duce de Burgundia, fratele regelui Franței Carol al V-lea, se căsătorește cu Marguerite a III-a de Flandra, moștenitoarea contelui de Flandra Ludovic de Mâle.
Anul 1623: Se naște Blaise Pascal, matematician, fizician și filosof francez. Pascal a fost primul care s-a gândit că diferența de altitudine dintre două puncte de pe glob se poate măsura cu ajutorul barometrului, atrăgând totodată atenția asupra faptului că modificarea lungimii coloanei de mercur depinde nu numai de presiune, ci și de umiditate sau de temperatura aerului. Luând în considerare acești parametri, se pot face previziuni meteorologice.
Nu mai puțin importante sunt lucrările lui Pascal din domeniul hidrostaticii. În lucrarea sa cea mai importantă „Tratat despre echilibrul lichidelor“, el a formulat legea fundamentală a hidrostaticii, numită apoi legea lui Pascal. El a calculat mărimea presiunii hidrostatice, a descris paradoxul hidrostatic, legea vaselor comunicante și principiul presei hidraulice.
Anul 1819: Nava americană Savannah ajunge la Liverpool, marcând succesul primei traversări a Oceanului Atlantic dinspre America spre Europa cu un vas acționat de un motor ce folosește energia aburului.
Anul 1867: Împăratul Mexicului Maximilian I, fost arhiduce austriac, membru al casei Hansburg-Lorena, a fost executat prin împușcare la Querétaro. Înainte de a deveni împărat al Mexicului, el a fost comandantul șef al micii marine imperiale austriece și pentru scurt timp vicerege austriac al Lombardiei-Veneția, dar a fost înlăturat de împăratul romano-german. Anterior, apucase să se întâlnească cu împăratul francez Napoleon al III-lea la Paris, unde a fost abordat de monarhiștii mexicani conservatori care căutau o personalitate monarhică europeană pentru conducerea Mexicului.
Inițial, Maximilian nu s-a arătat prea interesat, dar după demiterea sa din funcția de vicerege al Lombardiei-Veneția, planul monarhiștilor mexicani a început să i se pară o alternativă viabilă și chiar atrăgătoare. Mandatul său ca împărat a durat doar trei ani și s-a încheiat dramatic, cu execuția sa, ordonată de către forțele Republicii, afirmate la 19 iunie 1867.
Anul 1897: Moare Charles Boycott, proprietar irlandez, împotriva căruia țăranii de pe moșia sa au organizat, pentru prima dată în istorie, o formă de protest pe care au numit-o „boicot". Termenul s-a generalizat, a depășit mult granițele Irlandei, iar în momentul de față, cuvântul boicot a căpătat un nou sens, fiind inserat în mai toate dicționarele lumii cu o explicație cam ca aceasta, din DEX: „Boicot = Sistare organizată (totală sau parțială) a relațiilor cu o persoană, cu o organizație sau cu un stat în semn de protest față de anumite acțiuni ale sale”.
Anul 1899: S-a născut George Călinescu, critic și istoric literar, dramaturg, poet, prozator român. A ajuns un autor de referință în literatura română, mai ales după publicarea monumentalei lucrări „Istoria literaturii române”, singura de acest fel și de o asemenea cuprindere. Ca autor de romane, s-a înscris în literatura noastră cu un concept original al romanului, care împletește aproape permanent fantezia cu realitatea sau evenimentul din roman cu evenimentele istorice trăite.
Viața l-a ajutat să-și desăvârșească propriul cadru al romanului său, când, plimbându-se într-un târg de vechituri bucureștean – celebrul talcioc – a găsit un scrin, într-adevăr de culoare neagră, plin cu scrisori. Era corespondența dintre o domnișoară și viitorul ei soț, inclusiv ulterior între soțul plecat la război și soția rămasă acasă, iar ulterior între doamna rămasă văduvă și noul ei soț. A cumpărat scrinul cu scrisori cu tot și, punând scrisorile cap la cap, completând și cu imaginația sa de romancier, a rezultat ceea ce numim o frumoasă poveste de dragoste, inspirată dintr-un caz real.
O editură bucureșteană a avut ideea fericită să publice lucrarea în două volume, de lux: un volum cuprinde romanul propriu-zis, iar al doilea scrisorile între domnișoara/doamna în cauză și viitorii săi soți. Toate aceste scrisori sunt orânduite și sistematizate într-un fel care permite cititorului avizat să reconstituie munca autorului, pe drumul greu de la documentare la creație.
Anul 1900: Moare Prințesa Josephine de Baden, mama regelui Carol I al României.
Anul 1906: S-a deschis, în parcul din Dealul Filaretului (actual „Parcul Carol I"), „Expoziția generală română", dedicată împlinirii a 40 de ani de la urcarea pe tron a regelui Carol, a 25 de ani de la proclamarea Regatului României și a 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către împăratul Traian. Expoziția a fost amenajată într-un spațiu aproape sălbatic, întrucât iată ce declara ministrul Ion N. Lahobary la inaugurarea ei: „Am tăiat dealuri, am secat bălți, am umplut o vale, am săpat un lac mare și în mai puțin de un an am scos la lumină parcul și clădirile expoziției…”. Reamintesc că este vorba de actualul Parc Carol I.
Anul 1930: Canadianul Robin Beardmore a efectuat primul zbor cu planorul peste Canalul Mânecii.
Anul 1941: S-a născut Irina Petrescu, actriță română, decedată în 2013. A fost angajata Teatrului Național, unde a jucat numeroase roluri. Dar, în memoria românilor, a rămas mai ales prin filme, unde o găsim în 33 pelicule din care rememorez câteva titluri: Valurile Dunării (1960), Poveste sentimentală (1961), De-aș fi... Harap Alb (1965), Diminețile unui băiat cuminte (1967), Șeful sectorului suflete (1967), Stejar – extremă urgență (1974), Concert din muzică de Bach (film TV, 1975), Dincolo de pod (1976), Prin cenușa imperiului (1976), Castelul din Carpați (1981), Hotel de lux (1992), Misiunea directorului de resurse umane (2010).
Anul 1953: Soții Julius și Ethel Rosenberg au fost executați, în SUA, sub acuzația că au livrat Uniunii Sovietice secretul bombei atomice. Condamnați în 1951, au fost ultimii americani executați pentru spionaj. Procesul de spionaj al secolului a durat numai 2 zile și, în contextul „războiului rece", a declanșat manifestații antiamericane în lume. Nikita Hrușciov, liderul Uniunii Sovietice în anii 1953 - 1964, scria în memoriile sale publicate postum că "n-aș putea spune concret ce fel de ajutor ne-au oferit soții Rosenberg", dar că a aflat de la Iosif Stalin și Viaceslav Molotov că acești soți "au oferit un ajutor foarte important în accelerarea producției bombei noastre atomice".
Procesul Rosenberg a avut un mare răsunet în anii '50. În opinia publică părea suspect faptul că un asemenea proces s-a desfășurat în doar două zile, în timp ce alte procese, chiar mai simple decât acesta, durează, uneori, săptămâni întregi sau chiar mai mult. Sentința de condamnare la moarte a fost pronunțată la 5 aprilie 1951, iar execuția a avut loc la 19 iunie 1953 în închisoarea Sing-Sing din statul New York.
Anul 1956: Nunta anului: megastarul cinematografic Marilyn Monroe se căsătorește cu reputatul scriitor Arthur Miller. Celebra deja Marilyn Monroe era la a treia căsătorie. Prima dată, se căsătorise cu fiul unor vecini, James Edward Dougherty, muncitor într-o fabrică, angajat ulterior în poliție. Mariajul a durat patru ani și s-a încheiat cu un divorț, justificat, conform propriei sale declarații, cu faptul că Marilyn „murea de plictiseală lângă soțul ei”.
A doua căsătorie a intervenit după vreo opt ani, când Monroe, ajunsă deja o vedetă notorie, se căsătorește cu Joseph Paul DiMaggio, pe scurt Joe, sportiv de performanță, pe care presa îl prezenta atunci cam astfel: „unul dintre cei mai mari jucători de baseball ai tuturor timpurilor și binecunoscut pentru stabilirea recordului la cea mai lungă serie de lovituri din baseball (56 de meciuri din 15 mai – 16 iulie 1941)”.
A doua căsătorie a durat mai puțin decât prima, iar, la scurt timp după al doilea divorț, Monroe îl cunoaște pe al treilea soț al ei, scriitorul Arthur Miller, recent divorțat. Cu 11 ani mai mare decât vedeta ajunsă sex-simbolul Hollywood-ului, scriitorul era și el o somitate. Se știe că Miller deținea un premiu Pulitzer pentru dramă, plus alte multe premii pentru multele sale lucrări literare publicate.
O vedetă de top a cinematografiei și un scriitor de renume internațional, părea mariajul perfect. Părea, dar, după alți cinci ani, mariajul se prăbușea (sau se prăbușise deja), iar divorțul devenise inevitabil. La puțin după divorț, scriitorul Miller se căsătorește pentru a treia oară cu austriaca Inge Morath, specialistă în arta fotografică, divorțată, dar care nu-l va părăsi pe Arthur Miler, până la moartea acestuia în 1962.
Marilyn Monroe nu se va mai căsători niciodată, dar va fi cuprinsă de depresie și va părăsi lumea aceasta la 4 august 1962, la vârsta de 36 de ani, intoxicată cu o supradoză de barbutirice, pe care singură și le-a administrat.
Anul 1961: Kuwaitul își declară independența față de Marea Britanie.
Anul 1970: Cabina spațială sovietică Soyuz 9 aterizează în Kazahstan , după ce a stabilit un nou record de durată în spațiu pentru un zbor cu echipaj: 17 zile, 16 ore și 59 de minute.
Anul 1983: A fost inaugurat podul rutier de la Agigea, cu o lungime totală de 300 m, circulația desfășurându-se pe patru benzi.
Anul 1987: Biserica Sfânta Vineri - Hereasca, cu hramul „Cuvioasa Parascheva" din București, datând din 1645, a fost demolată, după ce au eșuat mai multe încercări ale arhitecților de a o salva. Toate fiind respinse de șeful statului de atunci, Nicolae Ceaușescu. Prin grija preotului paroh, Gheorghe Bogdan, cea mai mare parte din bunurile sacre ale bisericii au fost salvate, fiind duse în custodie la Mănăstirea Cernica și la muzeul Herești. Pe locul bisericii a fost construit un bloc de locuințe, cu spații comerciale la parter. Ființează acolo și astăzi.
Anul 1992: România și Republica Azerbaidjan (stat independent, rezultat după dezagregarea Uniunii Sovietice) au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă.
Anul 1996: Se naște Larisa Iordache, gimnastă română, medaliată olimpică, mondială și europeană, câștigătoare a medaliei de bronz în proba pe echipe la olimpiada din 2012, cvadruplă medaliată mondială și de 12 ori medaliată europeană.
Anul 2001: A fost realizat, pentru prima dată în România și în Europa Centrală și de Est, un transplant de inimă artificială de ultimă generație „Novacor" – un sistem montat la nivelul abdomenului bolnavului (Institutul de Boli Cardiovasculare Fundeni din București).
Anul 2001: S-a redeschis, pentru public, Muzeul figurilor de ceară (muzeul Grevin din Paris), după șase luni de lucrări de restaurare, primele de la inaugurarea sa în 1882. Printre cele 80 de noi exponate se numără și statuile actorului Arnold Schwarzenegger, designerului Jean-Paul Gaultier, cântărețului Ray Charles.
Anul 2010: Are loc, la Stockholm nunta prințesei moștenitoare Victoria a Suediei cu Daniel Westling, fost antrenor în sport. La 24 februarie 2009, Westling și prințesa moștenitoare Victoria au primit acordul necesar pentru căsătorie al regelui Carl XVI Gustaf și al Guvernului Suediei.
Conform prevederilor Constituției și conform statutului Casei Regale, un asemenea acord prealabil este obligatoriu, pentru ca să poată fi oficiată căsătoria. Nunta a avut loc în Catedrala din Stockholm pe 19 iunie 2010, chiar în ziua aniversării a 34 de ani de la nunta părinților prințesei. După nuntă, ducele și ducesa de Västergötland s-au instalat în Palatul Regal. Întreaga nuntă a fost filmată și poate fi vizionată într-un lung-metraj pe YouTube.
Anul 2014: Prințul Felipe, singurul fiu al regelui Juan Carlos I și fost prinț de Asturia, a urcat pe tronul Spaniei cu numele de Felipe al VI-lea, după abdicarea tatălui său, motivată cu cauze de vârstă și de sănătate. Actualul rege este căsătorit cu regina consortă Letizia, iar cuplul are două fiice: infanta Leonor a Spaniei, prințesă de Asturia și moștenitoare a tronului, și infanta Sofia a Spaniei. Infanta Leonor a împlinit recent vârsta majoratului, aniversată în întreaga țară.
Anul 2016: Alegeri locale în Italia. La Roma a fost aleasă primar Virginia Raggi, candidata mișcării „5 Stele” . Ea devine prima femeie aleasă de electorat în funcția de edil al orașului. Este pentru prima oară când Roma, un oraș cu vechime bi-milenară, își alege o femeie în funcția de edil.
Anul 2016: A decedat Victor Atanasie Stănculescu, general de armată, ministru în Guvernul României. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, general Stănculescu a fraternizat cu răsculații, dar, în același timp, a continuat să se afle în anturajul soților Ceaușescu, pentru a primi ordine.
Întrucât executarea ultimelor ordine ar putea avea consecințe grave pentru el în cazul în care ar reuși revoluția în curs, generalul Stănculescu și-a declarat fracturat un picior, convingând și un medic să i-l fixeze în gips. Astfel, l-a servit formal pe Ceaușescu până în momentul când l-a însoțit spre elicopterul cu care avea să decoleze de pe pe acoperișul Comitetului Central.
Și, în timp ce elicopterul se înălța și se îndepărta, generalul Stănculescu și-a scos singur gipsul de pe picior, părăsindu-l pe Ceaușescu, unde a fost ministru, pentru a se pune la dispoziția lui Iliescu, unde va fi iarăși ministru. Hopa-Mitică!
După câteva ministeriate, generalul Stănculescu a fost pus sub acuzare pentru faptul că, înainte de a-și fi pus gipsul la picior, luase parte la evenimentele de la Timișoara în decembrie 1989 și comandase măsurile de represalii împotriva protestatarilor. A fost judecat, condamnat și întemnițat. La scurt timp după eliberare, a decedat.
Anul 2020: Moare Carlos Ruiz Zafón, romancier spaniol, cunoscut îndeosebi pentru romanul său din anul 2001 „La sombra del viento” ( Umbra vântului ). Romanul s-a vândut în 15 milioane de exemplare și a fost distins cu numeroase premii. De asemenea, a fost inclus în lista celor mai bune o sută de cărți în limba spaniolă din ultimul sfert de secol. Lucrările lui Ruiz Zafón au fost publicate în peste 45 de țări și au fost traduse în peste 50 de limbi. El este considerat ca fiind cel mai răspândit scriitor spaniol contemporan, urmat de Javier Sierra, ale cărui lucrări au fost publicate în 42 de țări, și Juan Gómez-Jurado, ale cărui lucrări au fost publicate în 41 de țări. Ruiz Zafón a murit la 19 iunie 2020, la vârsta de 55 de ani, la Los Angeles, California, în Statele Unite Ale Americii.
MEMENTO:
· Ziua mondială de conștientizare a celulelor falciforme 16
· Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Sexuale în Conflicte Domestice