Anul 1574: Bătălia de la Roșcani. Ioan Vodă Viteazul este înfrânt de turci, torturat și ucis. Inițial, armata condusă de Ioan Vodă i-a înfrânt pe turci, cărora li se aliaseră și valahii, în bătălia de la Jilişte (lângă Focşani).
Dar turcii s-au regrupat, împreună cu niște noi aliați de-ai lor, lângă Cahul (astăzi în Republica Moldova). Acolo, la iezerul Cahul, s-au ciocnit oștile turcilor, împreună cu ale valahilor și tătarilor pe de o parte, iar pe de altă parte, cu moldovenii şi cazacii. Amenințat de numărul mare al oștilor inamice și dezavantajat de o vreme nefavorabilă, Ioan Vodă s-a văzut nevoit să se retragă, într-o poziție defensivă lângă localitatea Roșcani.
Câțiva boieri trădători le-au vândut însă turcilor pozițiile moldovenilor, iar turcii au dat numaidecât năvală, l-au prins pe Vodă și l-au supus la cazne aducătoare de moarte.
Anul 1800: A avut loc bătălia de la Marengo, strălucita victorie a lui Napoleon Bonaparte, care și-a demonstrat în fața Europei geniul său militar. După ce în prima parte a bătăliei din cursul dimineții i-a lăsat pe austrieci să se bucure de câteva izbânzi nesemnificative, dar încurajatoare, mai spre după amiază, a atacat puternic exact punctele vulnerabile ale inamicului, acolo unde acesta se culcase pe-o ureche, bucuros de succesele dimineții.
Către seară, sorții bătăliei s-au schimbat dramatic, francezii repurtând victoria decisivă a bătăliei, nimicind armata austriacă și punând pe fugă tot ce mai rămăsese din ea.
Anul 1848: Unirea guvernelor constituite la Islaz și București și formarea guvernului provizoriu al Revoluției de la 1848.
Anul 1848: Guvernul revoluționar de la București a adoptat prin decret, la 14 iunie 1848, drapelul național tricolor, care a fost sfințit la Mitropolie în ziua următoare.
Culorile drapelului erau atunci ca și cele de acum, respectiv albastru, galben, roșu, iar peste ele se putea citi înscrisă deviza „Dreptate, Frăție”. Aș zice că atât deviza, cât și steagul erau oarecum de sorginte franceză, căci și revoluționarii de acolo își aleseseră tot un drapel tricolor (cu alb în loc de galben) și tot cu cuvinte înscrise pe el (trei, nu două): „Liberté, égalité, fraternité”.
Aș mai deduce de aici că opțiunea europeană a înaintașilor noștri era, și atunci, cel puțin la fel de fermă, ca și astăzi.
Anul 1848: Vasile Alecsandri a publicat, în revista brașoveană „Foaie pentru minte, inimă și literatură", poezia „Hora Ardealului", varianta inițială a ceea ce va publica tot el, în 1856, în revista ieșeană „Steaua Dunării”, o poezie sub titlul „Hora Unirii”.
Cele două variante sunt asemănătoare, dar nu identice, iar cine este curios să le citească are ocazia aici sau aici.
Amândouă se cântă pe aceeași muzică de Alexandru Flechtermacher, distinsul muzician român descendent dintr-o familie de sași, poposiți în Principatul Moldova.
Anul 1864: S-a năcut Alois Alzheimer, medic psihiatru și neuropatolog german, cel care a identificat și studiat boala Alzheimer.
Anul 1880: România și Statele Unite ale Americii au stabilit relații diplomatice, la nivel de agenție, pentru ca, două luni mai târziu, acestea să fie ridicate la nivel de legație. Relațiile diplomatice au fost întrerupte la 12 decembrie 1941, iar la 7 februarie 1946 au fost reluate la nivel de legație. La 1 iunie 1964, relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost ridicate la nivel de ambasadă.
Anul 1882: S-a născut Ion Petrovici, filosof și memorialist român.
Anul 1900: Hawaii devine teritoriu al Statelor Unite, admis în SUA ca al 50-lea stat component. Este statul cel mai îndepărtat de teritoriul continental al SUA, depărtarea fiind de 3.700 km, aproximativ cât de la București la Dubai, cu avionul.
Însă, conform datelor de care dispune istoria, nu americanii au fost primii coloniști instalați în Hawaii. Au fost polinezienii din Insulele Marchize, exploratori calificați, ajunși acolo în jurul anilor 300 d.Hr.
Într-o perioadă când bărcile lumii occidentale abia ieșeau în larg, polinezienii parcurgeau deja distanțe lungi peste oceane. Acești oameni locuiau în Insulele Hawaii și erau numiți, în limbajul lor local, "menahune".
Au urmat coloniștii din Tahiti, care au adus cu ei credințele în zei și semizei. Sub dominația lor cultura hawaiiană a înflorit timp de secole, până când întregul arhipelag Hawaii a fost unit într-un singur regat de către Kamehameha în anul 1791.
În acestă perioadă de înflorire a culturii hawaiene, a poposit pe insule cunoscutul explorator James Cook, cel care numise inițial aceste insule Arhipelagul Sandwich. La 8 ianuarie 1778, căpitanul James Cook, care a descoperit și Pasajul de Nord-Vest dintre Asia și Alaska, a acostat lângă Insulele Hawaii.
Această descoperire a căpitanului James Cook a deschis drumul spre insulele Hawaii pentru exploratorii europeni și americani, respectiv pentru coloniști. În 1809, au ajuns acolo misionarii, impunându-le localnicilor creștinismul, conceptul occidental de viață, precum și medicina europeană.
ASTĂZI PE SPOT:
Monarhia din Hawaii a fost eliminată în anul 1900, printr-o lovitură de stat pașnică, dar foarte controversată, iar arhipelagul a devenit teritoriu al Statelor Unite. Hawaii a cunoscut ulterior o explozie de prosperitate, datorită interesului turistic pe care l-a căpătat atât prin atracțiile oferite de natură, cât și prin politica inteligentă a SUA, care au investit substanțial pentru stimularea interesului față de insule.
Anul 1905: S-a declanșat revolta marinarilor de pe crucișătorul „Potemkin”, îndreptată împotriva ofițerilor lor, a războiului contra Japoniei și împotriva statului care își neglijează matrozii. Cel puțin, așa ne poveseşte istoria Rusiei.
Istoricii sovietici au clădit o teorie complicată, politizând la maximum un eveniment de pe vas, când matrozii nemulțumiți și înfometați nu și-au mai recunoscut superiorii ierarhici, iar aceștia au scăpat situația de sub control.
Unii memorialiști relatează însă că nemulțumirile au izbucnit în bucătăria crucișătorului, nu pe principii revoluționare, ci culinare, unde bucătarii s-au plâns de calitatea cărnii pe care o primesc pentru gătit, spunând că este infestată cu viermi.
Doctorul navei a ripostat cu argumentul că nu sunt viermi, ci ouă de muște, nu altceva, și că acestea sunt comestibile, ca și ouăle de găină. Carnea poate fi astfel consumată fără probleme. Dar matrozii nu s-au lăsat și au prezentat, ca probă, o porție de ciorbă cu viermi vizibili cu ochiul liber, nu ouă.
O altercație între bucătarii, marinarii și personalul superior de pe navă a escaladat, ajungând la focuri de armă și la aruncarea peste bord a unuia dintre apărătorii ciorbei cu viermișori.
Împușcăturile, în loc să-i sperie pe beligeranți, i-au încurajat. Căpitanul navei, doctorul și alți ofițeri au fost împușcați, câțiva ofițeri au fost încuiați într-o cabină, nava a arborat steagul roșu al revoluției, iar marinarii și-au ales un „comitet popular” care să preia comanda crucișătorului.
Noul „comitet popular” a căutat să ancoreze undeva ca să se aprovizioneze cu alimente și apă potabilă și așa au ajuns la Odesa, unde populația flămândă a orașului a fraternizat cu înfometații de pe vas și, în entuziasmul lor comun, „revoluționarii” au scăpat de sub control, au dat foc la instituții, la diferite depozite și, în scurt timp, întreg orașul era în flăcări. Se estimează că au fost peste 2.000 de morți și peste 3.000 de răniți.
Nava nu mai putea rămâne în portul Odesa după acest bilanț tragic al „revoluției” și a ieșit în larg, fără o destinație anume. Așa a ajuns să ancoreze în portul Constanța, unde „comitetul popular” a predat nava autorităților române.
Anul 1920: Moare Max Weber, filosof și sociolog german.
Anul 1927: A murit Jerome K. Jerome, scriitor englez, autorul romanelor de mare popularitate nu numai în Marea Britanie, ci în întreaga lume precum „Trei într-o barcă” sau „Trei pe două biciclete” sau încă „Gândurile trândave ale unui pierde-vară”.
După cum se poate simți din titluri, J.K.J. mizează în romanele sale pe un umor profund, chiar pe o filosofie a umorului, unul tipic englezesc.
Anul 1932: Moare Nicolae Vermont, pictor român de mare notorietate.
Anul 1934: Are loc prima întâlnire dintre Adolf Hitler și Benito Mussolini, la Veneția. Au hotărât amândoi să impună Europei fascismul, iar ce a urmat, se știe.
Anul 1935: În portul Constanța sosește vasul "Prințesa Maria" cu rămășițele pământești ale lui Dimitrie Cantemir și cu câteva arhive din faimosul Tezaur al României, care fusese trimis la Moscova, în timpul Primului Război Mondial.
Arhivele au constat în registre de evidență contabilă ale unor bănci, state de servicii ale funcționarilor din Ministerul Agriculturii și bancnote românești tipărite în 1917 la Moscova (rămâne de discutat, zic eu, cu ce drept se tipăreau atunci la Moscova bancnote românești).
Anul 1940: Al Doilea Război Mondial: Armata germană intră victorioasă în capitala Franței și mărșăluiește sfidând Parisul. Totodată se anunță oficial că armistițiul se va semna după o săptămână, tot la Compiègne și tot în același vagon de cale ferată, unde, cu vreo două decenii în urmă, comandanții Germaniei capitulate erau nevoiți să semneze un alt armistițiu, acela de înfrânți în Primul Război Mondial.
Încă o sfidare, dar roata istoriei nu s-a oprit aici.
Anul 1941: Al Doilea Război Mondial - are loc al patrulea val de deportări majore ale populației din Polonia către Siberia. Sunt trimiși peste 300.000 de oameni, dintre aceia ce se eschivaseră de la deportările anterioare, inclusiv copiii din taberele de vară și orfelinate.
Anul 1958: S-a născut Olaf Scholz, politician german, actualul cancelar al Germaniei.
Anul 1962: Înființarea Agenției Spațiale Vest Europene.
Anul 1967: China testează prima sa bombă cu hidrogen de fabricație chineză.
Anul 1982: Ia sfârșit Războiul Malvinelor, când forțele militare argentiniene s-au predat unităților britanice din Insulele Falkland.
Acest micro-răboi, ca să spunem așa, a costat aproape o mie de vieți, în majoritate militari argentinieni, a fost un conflict militar de zece săptămâni, între Argentina și Regatul Unit al Marii Britanii. Obiect al conflictului erau două teritorii insulare, aflate în componența britanică și revendicate de Argentina, cu argumente ce fac obiectul istoriei.
După un război de trei zile, în care armata argentiniană a încercat să ocupe insulele Georgia de Sud și Sandwich de Sud, guvernul britanic a trimis unități navale de intervenție, pentru a alunga cu forța armatele argentiniene care ocupau insulele. Conflictul militar s-a încheiat după 74 de zile, prin capitularea forțelor argentiniene la 14 iunie 1982, și restabilirea controlului britanic asupra insulelor.
Anul 1985: O seamă de țări europene au semnat Tratatul de la Schengen, privitor la desființarea controlului la frontierele unora dintre statele UE. România nu era inclusă în lista acestor țări, întrucât nu întrunea anumite condiții privind siguranța propriilor frontiere. Sunt de atunci aproape patru decenii, România și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau, dar includerea în „spațiul Schengen” tot nu s-a finalizat, din cauza unui singur veto, exprimat de un singur stat, membru al Uniunii.
Anul 1990: Urmare a evenimentelor din 13 iunie, circa 10.000 de mineri din Valea Jiului au descins în București pentru a „restabili ordinea” prin forță, minerii având asupra lor obiecte contondente (bâte). Au fost atacate sediile partidelor din opoziție, lideri ai acestora, facultăți, studenți (14-15 iunie 1990).
Din declarația televizată a unuia din mineri, rezultă că au fost „confiscate” de către minieri (cu ce drept?) mașini de scris, bani, arme și valută străină (iarăși, cu ce drept?). După mai bine de trei decenii, procesul în instanță asupra acestui caz încă nu pare să se finalizeze curând.
Anul 1991: La intrarea în Parcul Libertății din București a fost ridicată o cruce în memoria victimelor din 13-15 iunie 1990.
Anul 2004: Miniștrii Afacerilor Externe din statele membre ale UE au aprobat, la Luxemburg, cadrul politico-juridic necesar creării primei Agenții europene pentru armament.
Anul 2005: Salvamontistul sibian Teodor Tulpan, cel de-al doilea român care a ajuns pe Everest, începe expediția pe cel mai înalt vârf din Peru, Huascaran.
MEMENTO:
- SUA: Ziua drapelului național
- Georgia de Sud și Insulele Sandwich de Sud: Ziua Eliberării
- Ziua Internațională a Donatorilor de Sânge (WHO), din anul 2005