Anul 81: Moare Titus, împărat roman. S-a remarcat în războiul din Iudeea cucerind în august anul 70, după un îndelungat asediu, Ierusalimul, centrul răscoalei antiromane a iudeilor.
Ponderat, aflat în relații bune cu Senatul, Titus este prezentat în tradiția istorică drept unul dintre cei mai buni împărați (Amor et deliciae generis humani) romani.
Anul 533: În bătălia de la Ad Decimum, lângă Cartagina, generalul bizantin Belizarie îl învinge pe regele vandal Gelimer și începe recucerirea Africii de nord-vest de către bizantini.
Victoria bizantină a marcat începutul sfârșitului pentru vandali și a încurajat recucerirea apusului sub împăratul Iustinian I, după ce acest vast teritoriu fusese invadat de popoarele migratoare ale Evului Mediu.
Anul 1501: Michelangelo începe lucrul la statuia lui David, capodoperă a sculpturii renascentiste italiene, lucrată în marmură.
David a fost prima statuie de mari proporții, dăltuită în marmură, realizată în perioada renașterii timpurii. Statuia a fost comandată inițial în cadrul unei serii de 12 reprezentări ale profeților din Antichitate, care urmau să fie amplasate în fața Catedralei din Florența.
Dar David a fost în cele din urmă o execuție singulară, iar Michelangelo a instalat-o într-o piață publică, în fața clădirii Palazzo della Signoria, sediul guvernului civic din Florența.
Memorialiștii consemnează că Michelangelo s-a deplasat în mai multe rânduri la Carara, ca să aleagă personal marmura din care urma să execute celebra sculptură.
Blocul masiv de marmură albă care urma să devină David, măsurând nouă braccia (5,733 metri) în lungime, era extras din vechea carieră romană Fantiscritti din centrul bazinelor de marmură de Carrara. Tot personal s-a ocupat de transport, care se efectua cu căruțele trase de boi până la râul Arno, unde blocul era mutat în șlepuri trase de edecari, sau tot de boi, de pe mal în susul apei, până la Florența.
Inițial, statuia lui David a fost amplasată, cum spuneam, într-o piață publică. Ea astăzi se găsește în Galleria dell’Accademia, care este al doilea cel mai vizitat muzeu din Florența (după Galeriile Uffizi), atrăgând mai mult de 2 milioane de vizitatori în 2023.
Anul 1515: Are loc bătălia de la Marignano, Italia, când armata franceză a provocat o grea înfrângere armatei cantoanelor elvețiene.
Anul 1541: După trei ani de exil, Jean Calvin se întoarce la Geneva pentru a reforma biserica într-o doctrină nouă, cunoscută cu numele de calvinism.
Astăzi, calvinismul este o ramură majoră a protestantismului care a început în timpul Reformei protestante din secolul al XVI-lea. Este reprezentat în mare măsură în tradițiile continentale presbetiene și congregaționale, precum și de părți ale tradițiilor anglicane și baptiste.
Anul 1584: În Spania, se finalizează construcția palatului El Escorial, o capodoperă a arhitecturii renascentiste spaniole, reședință istorică a regelui Spaniei, situat în orașul San Lorenzo de El Escorial, la 45 kilometri distanță de Madrid.
Este unul dintre siturile regale spaniole și nu multă lume știe că în respectiva locație funcționează o mănăstire, o bazilică, un palat regal, un panteon, o bibliotecă, un muzeu, o universitate, o școală și un spital.
La 2 noiembrie 1984, UNESCO a declarat Scaunul Regal San Lorenzo din El Escorial sit al Patrimoniului Mondial. Astăzi, a devenit o atracție turistică populară, vizitată de peste 500.000 de turiști anual.
Anul 1724: A avut loc sfințirea Mănăstirii Văcărești, ctitorie a familiei Mavrocordat. A fost cel mai valoros ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc și cea mai mare mânăstire din Balcani. Din păcate, în baza activității de „sistematizare teritorială urbană și rurală” inițiată în 1974 prin Legea nr.58/1984, întregul ansamblu al Mănăstirii Văcărești a fost demolat, pentru a permite reconfigurarea zonei, precum și construcția unui palat administrativ central, denumit de Ceaușescu Casa Poporului.
Este a doua cea mai mare clădire administrativă din lume și, după unele informații, nu ar fi folosită nici în proporție de 50%, întrucât ar mai fi spații vaste construite și încă nefinisate.
Anul 1745: A fost elaborat primul „Atlas geografic al Rusiei” – prima culegere de hărți ale întregului teritoriu rusesc.
Anul 1788: Orașul New York este declarat ca primă capitală a Statelor Unite, pe considerentul dimensiunilor sale, dar și al importanței pe care i-o acorda activitatea bancară și circulația capitalurilor.
Ulterior, americanii au considerat înțelept să separe efervescența afacerilor și centrul bancar de centrul politic și au mutat capitala la Washington.
Anul 1791: Regele Ludovic al XVI-lea al Franței acceptă noua constituție, încercând un modus vivendi cu revoluționarii, care, în primă etapă, nu revendicau republica, ci numai limitarea prerogativelor regale printr-o constituție acceptată și respectată de rege.
Anul 1819: Se naște Clara Schumann, pianistă și compozitoare germană, soția renumitului compozitor Robert Schumann.
Se știe despre Clara Schumann că a fost un copil supradotat. La vârsta de cinci ani, urma cursuri intensive de pian, iar pe 20 octombrie 1829 a avut prima apariție publică, la vârsta de 9 ani (împreună cu o altă elevă, a cântat la patru mâini o piesă de Friedrich Kalkbrenner).
Clara a cântat în fața lui Goethe și i-a cunoscut personal pe Niccolò Paganini și pe Franz Liszt. De adolescentă, a avut reprezentații în numeroase orașe germane și chiar în țările vecine. La 18 ani, la Viena, a fost numită Kammervirtuosin imperial, un titlu ce se acordă, de obicei, unor interpreți și compozitori cu multă experiență.
Anul 1848: O companie românească de pompieri a încercat o ultimă tentativă de apărare a revoluției de la 1848 din Țara Românească împotriva intervenției otomane, în bătălia din Dealul Spirii.
În acea zi de 13 septembrie 1948, Înalta Poartă a trimis trei puternice coloane militare otomane, comandate de Kerim Pașa, cu ordinul să ocupe Bucureștii, unde Guvernul reușise să înăbușe avântul revoluționarilor, dar nu să-i reducă și la tăcere.
Autoritățile otomane conveniseră cu guvernul de la București ca acesta să nu opună rezistență, iar Guvernul a transmis unitățior militare un ordin în consecință. De ce n-a ajuns ordinul la pompierii din Dealul Spirii nu se știe. Poate o fi venit, dar pompierii au decis de capul lor să opună rezistență. Poate s-a rătăcit curierul, poate cine știe ce.
Cert este că trupele comandate de Kerim-Pașa au fost întâmpinate de pompierii înarmați, aflați sub comanda căpitanului Pavel Zgănescu. Conflictul a apărut când un sublocotenent român a fost lovit de un maior turc cu latul sabiei. Ofițerul român a tras două focuri de pistol, întâi asupra maiorului turc (pe care l-a ucis), apoi asupra lui Kerim-Pașa (căruia i-a ucis calul).
În evenimente au intervenit ostașii români pentru a-și apăra comandantul. Trupele otomane au atacat cu violență Compania de pompieri care opunea o puternică rezistență, străpunge liniile inamice și reușește să continue lupta alături de ostașii aflați în cazarma din Dealul Spirii.
Wikipedia consemnează că, după o luptă crâncenă ce a durat aproximativ 2,5 ore (de la ora 4:30 după-amiază până la ora 7 seara), trupele române au fost împrăștiate, iar militarii turci au pus stăpânire pe București și astfel au fost înăbușite ultimele focare ale revoluționarilor.
Anul 1850: Prima ascensiune a Piz Bernina, cel mai înalt vârf din Alpii Retici, de către topograful elvețian Johann Coaz și asistenții săi, frații Jon și Lorenz Ragut Tscharner.
Anul 1860: Se naște Thoma Ionescu, medic român, întemeietorul școlii românești de chirurgie și de anatomie topografică, membru de onoare al Academiei Române, personalitate de mare prestigiu internațional al epocii sale.
Anul 1899: Se naște Corneliu Zelea Codreanu, politician român, liderul și fondatorul Gărzii de Fier, organizație cu caracter legionar, considerată responsabilă pentru multe crime și pentru o încercare de destabilizare a statului, chiar în preajma celui de Al Doilea Război Mondial.
Anul 1902: Intră în vigoare „Legea pentru organizarea meseriilor”, cunoscută sub numele de Legea Missir, adoptată la 5 martie 1902.
Anul 1903: Se naște Claudette Colbert, actriță americană, laureată a Premiului Oscar, una dintre primele mari vedete ale cinematografiei, aflată atunci în faza de pionierat.
Anul 1913: Moare Aurel Vlaicu în apropiere de Câmpina, în timpul unei încercări de a traversa Munții Carpați cu avionul său, Vlaicu II. Cercetările specialiștilor arată că n-a fost la mijloc nici o eroare de pilotaj, nici o defecțiune tehnică la motor, care funcționa perfect în momentul accidentului, ci – foarte probabil – un atac de cord, care l-a afectat pe Aurel Vlaicu, în momentul survolului.
Anul 1917: Se stabilesc relații diplomatice între România și Japonia. Regele Ferdinand I al României semnează decretul de numire a istoricului Nicolae Xenopol ca ministru plenipotențiar al României la Tokyo.
Anul 1917: La Fatima în Portugalia se consemnează o apariție a Fecioarei Maria. Povestea începe la 13 mai 1917, când niște copii au relatat cum că li s-ar fi înfățișat o femeie învăluită într-o lumină puternică. Femeia i-ar fi îndemnat pe copii să se roage și să revină în același loc în ziua de 13 a fiecărei luni.
Copiii au revenit la 13 iunie, însoțiți de adulți, minunea s-a arătat din nou și, tot așa, în fiecare lună până la 13 septembrie, când au fost de față 40.000 de portughezi, dar și străini care au admirat „minunea”. Fecioara li s-a arătat doar copiilor, ceilalți au contat pe cuvântul lor.
Nu îndrăznesc să pronunț cuvântul păcăleală, dar cei 40.000 de participanți au văzut altceva decât ceea ce au crezut că li se va arăta. Părerea mea.
Anul 1922: La Al'Aziziyah, în Libia se înregistrează recordul absolut de temperatură la umbră: 57,7 °C.
Anul 1929: Se naște Ecaterina Oproiu, critic de film, realizatoare de filme documentare, dramaturg român, soția cunoscutului economist Costin Murgescu.
Anul 1939: Al Doilea Război Mondial: Canada intră oficial în război, de partea Aliaților.
Anul 1940: Al Doilea Război Mondial: Italia invadează Egiptul.
Anul 1968: Albania părăsește Pactul de la Varșovia, distanțându-se de URSS, dar nu abandonează nici politicile comuniste, nici sistemul dictatorial de a conduce țara.
Anul 1977: Moare Leopold Stokowski, dirijor american de origine poloneză, personalitate de vază în domeniul interpretării dirijorale atât la pupitrul unor orchestre filarmonice de prestigiu, cât și la pupitrul orchestrelor celor mai cunoscute opere, precum Scala din Milano, Opera Comique din Paris, Metropolitan din New York, Covent Garden din Londra, Bolșoi Teatr din Moscova etc.
Anul 1987: Accidentul de la Goiânia, Brazilia: un echipament de radioterapie scos din uz este furat dintr-un spital abandonat din localitate. În următoarele săptămâni, patru oameni mor din cauza efectelor iradierii, 28 de persoane au fost rănite, iar unele părți ale orașului au fost contaminate.
În operațiunea ulterioară de decontaminare, pământul vegetal a fost îndepărtat din mai multe zone, iar câteva case au fost demolate. Toate obiectele din interiorul acelor case, inclusiv bunurile personale, au fost confiscate și incinerate.
Revista Time consideră accidentul drept unul dintre „cele mai grave dezastre nucleare” din lume, iar Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a confirmat aprecierea, numindu-l „unul dintre cele mai grave incidente radiologice produse pe planetă”.
Anul 1993: După mai multe runde de negocieri desfășurate în secret în Norvegia, prim-ministrul Israelului, Itzhak Rabin și liderul OEP Yasser Arafat au semnat acordurile de la Oslo.
Anul 1994: Sonda spațială Ulysses trece pe lângă Polul Sud al Soarelui.
Anul 1997: Alegeri municipale organizate de OSCE în Bosnia și Herțegovina. Ele încheiau procesul de creare a instituțiilor legale din țară, după alegerile generale care avuseseră loc la 14 septembrie 1996.
Anul 2018: Regia Autonomă de Transport București - RADET este reorganizată și își schimbă numele în Societatea de Transport București – STB.