Pandemia ne-a schimbat viața, dar ne-a și împins cu doi ani înainte, cel puțin la nivelul unor măsuri pe care Comisia Europeană le propunea demult.
Este vorba despre Directiva privind asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată, care trebuia să fie pusă în aplicare începând cu anul 2022, dar care a fost aplicată deja de România, în contextul pandemiei.
Dar asta nu e singura veste bună. Am aflat că a intrat pe piața din România un test pentru COVID-19 care dă rezultatul în doar 15 minute și că Salvați Copiii continuă să doneze tablete pentru cei defavorizați din mediul rural.
Un test rapid pentru COVID-19 în România
Un test antigen rapid pentru COVID-19, care dă rezultatul în doar 15 minute, a intrat pe piața din România.
Dezavantajul este însă că acest test nu este la fel de sigur ca cel PCR. Rata de sensibilitate este peste 96 la sută.
Totuși, ar putea fi folosit pentru testare, având în vedere trendul ascendent al infectărilor la noi în țară. Cel puțin, asta spun specialiștii.
Salvați Copiii dotează Școala din Vadu
În urma apelului făcut de Școala Gimnazială din Vadu, Constanța, unde 46 de elevi nu au acces online, în lipsa unei tablete conectate la Internet, Organizația Salvați Copiii a activat mecanismul de urgență și a apelat la companii si donatii individuale, pentru ca profesorii și elevii să poată continua procesul de educație.
Astfel, 46 de tablete conectate la Internet, pe care sunt instalate aplicațiile necesare participării la cursurile online, vor fi oferite elevilor, cu sprijinul financiar al Black Sea Oil & Gas.
Alte 40 de școli au făcut apel la mecanismul de sprijin lansat de Salvați Copiii, pentru a asigura acces egal și nediscriminatoriu la educație pentru toți copiii. Acestea au nevoie de tablete și alte dispozitive de predare online, măști și produse dezinfectante.
Companiile care vor să își ofere sprijinul trebuie să completeze contractul de sponsorizare și să îl trimită la secretariat@salvaticopiii.ro.
Aranjamentele flexibile de lucru și dreptul părinților de a lipsi de la serviciu
În integrarea directivelor europene, puterea legislativă și cea executivă din România se puneau mai târziu în mișcare, de obicei, de-abia după ce Uniunea Europeană ne punea în întârziere.
Pandemia provocată de SARS-Cov-2 a împins însă autoritățile să implementeze cu doi ani înainte de termenul limită și aproape în întregime prevederile Directivei privind asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată.
Ceea ce face ca aranjamentele flexibile de lucru și dreptul părinților de a absenta în caz de boală sau urgență familială să fie soluții legale cu normă întreagă, nu doar variante de răspuns pe termen scurt, scrie Claudia Sofianu, Partener, EY România și Lider EY CESA People Advisory Services.
Teoretic, Directiva (UE) 2019/1158 privind asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată aducea în discuție conceptul de formule de lucru flexibile, de concedii din motive familiale sau pe acela al concediului de îngrijitor, scopul său fiind, așa cum îi spune și numele, de a pune în echilibru nevoile personale ale angajatei/ului de a fi aproape de familie cu cele ale angajatorului, în așa fel încât părinții să beneficieze de timpul de concediu de care au nevoie, și companiile să aibă lucrători mai motivați.
La momentul intrării în vigoare a Directivei –1 august 2019, gestul angajatorului de a oferi un program de lucru flexibil era văzut ca un beneficiu suplimentar, ce putea fi sau nu acordat la momentul semnării contractului.
Acum, prin forța împrejurărilor, dar și a legii, angajatorii sunt obligați să țină cont de solicitările părinților angajați și să le facă un program flexibil. Directiva introducea această obligativitate începând cu anul 2022 și vorbea despre ”limitări rezonabile” în timp.
Între timp, prevederile Directivei și-au intrat în drepturi odată cu Legea nr. 19/2020 (privind acordarea unor zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ) și cu Ordonanța de Urgență nr. 147/2020 (cu prevederi similare, dar legată de limitarea sau suspendarea activităților didactice care presupun prezența efectivă a copiilor în unitățile de învățământ și în unitățile de educație timpurie antepreșcolară, ca urmare a răspândirii virusului SARS-CoV-2), prin care statul adaptează legislația la o realitate, până atunci, de neimaginat.
Mai mult chiar, noile prevederi sunt un pic mai favorabile față de ceea ce statuează Directiva.
Citește și:
