Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe 7 ianuarie pe Sfântul Ioan Botezătorul.
Aproape două milioane de români îl au ca patron spiritual. La prenume masculine, cele mai întâlnite sunt: Ioan, Ionuţ, Ion, Ionel, Nelu, Ivan, Jan, Ionică, Jean şi Ioniţă. La femei, numele de botez cele mai cunoscute sunt: Ioana, Ionela, Oana, Ionica, Nela, Ionelia, Jana, Ionuţa, Onuţa.
Cine a fost Sfântul Ioan Botezătorul
Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul are loc a doua zi după sărbătoare Botezului Domnului (Bobotează), la 7 ianuarie.
Biserica Ortodoxă a fixat de-a lungul unui an mai multe sărbători pentru prăznuirea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul: zămislirea (23 septembrie), ziua naşterii (24 iunie) şi ziua morţii sale (29 august), această zi însă, când este Sfântul Proroc Ioan este sărbătorit ca Botezător al Domnului, le reuneşte pe toate, potrivit sursei citate.
Sfântul Proroc şi Înaintemergător al Domnului Ioan Botezătorul proroceşte venirea lui Iisus Hristos, îl botează şi îl descoperă lumii ca Mesia. "Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-l ştiam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se şi rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu", spune Sfântul Ioan Evanghelistul (Ioan 1, 32-34).
Sfântul Ioan este considerat cel mai important proroc şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament.
Fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei, a cărui naştere fusese anunţată de îngerul Gavriil, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul a dus din tinereţe o viaţă ascetică (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică), retrăgându-se în deşertul Betabara, dincolo de Iordan, unde a început să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia (Izbăvitorul). Pentru aceasta este numit şi Înaintemergător.
El le spune preoţilor şi leviţilor trimişi de iudeii din Ierusalim să îl întrebe cine este, că nu este Hristos: "Dar în mijlocul vostru Se afla Acela pe Care voi nu-L ştiţi, Cel care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei" (Ioan 1, 26-27).
Sfântul Proroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului propovăduia pocăinţa sinceră şi mărturisirea greşelilor: "Şi erau botezaţi de către el în râul Iordan, mărturisindu-şi păcatele mulţimi de iudei" (Matei 3;6).
Botezul Sfântului Ioan era un botez al pocăinţei, care simboliza curăţia sufletească dobândită prin întoarcerea inimii către Dumnezeu.
Sfântul Ioan Botezătorul a deschis şi a pregătit calea Mântuitorului, strigând în pustia Iudeii: "Pocăiţi-vă că s-a apropiat Împărăţia cerurilor" (Matei 3;2). "Eu unul vă botez cu apă spre pocăinţă, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să-I duc încălţămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt şi cu foc", spune Sfântul Ioan Botezătorul, "El are lopata în mână şi va curăţa aria Sa şi va aduna grâul în jitniţă, iar pleava o va arde cu foc nestins" (Matei, 3; 11, 12).
Sfântul Ioan mai este numit şi Înaintemergătorul, pentru că este cel care a anunţat venirea lui Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.
Potrivit învăţăturilor religioase, Ioan a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Iisus Hristos. Soţia fratelui lui Irod a fost cea care a poruncit să i se taie capul lui Ioan Botezătorul, din ură, la un ospăţ de ziua lui Irod.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ioan Botezătorul
Pe 7 ianuarie, când este praznicul Sfântului Ioan Botezătorul, în Bucovina sunt puşi brazi împodobiţi la porţile celor care poartă acest nume, iar în Transilvania, cei care au numele Ion sunt botezaţi în râu.
Tradiţia spune că, în dimineaţa zilei de Sfântul Ion, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriţi de boli în timpul anului.
De asemenea, tot conform tradiţiei populare, după Sfântul Ion „se botează gerul”, adică temperaturile încep să crească.
De Sfântul Ion, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. În Bucovina de exemplu, în trecut, se punea un brad împodobit la porţile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceştia dădeau o petrecere.
În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.