Cu o rată a natalității în scădere și o îmbătrânire accelerată a populației, toată Europa are de înfruntat o criză demografică, nu numai România, iar Comisia Europeană încearcă de mai mulți ani să găsească modalităţi de reintegrare pe piața muncii a persoanelor de peste 50 ani, oferindu-le mai multe oportunități.
Fondul Social European este principalul instrument la nivelul blocului comunitar pentru susținerea locurilor de muncă, ajutând oamenii să găsească slujbe mai bune și oferind oportunități mai atractive pe piața muncii.
Potrivit raportului publicat la începutul lunii mai, programul de coeziune pregătit pentru intervalul 2021-2027 va beneficia de o finanțare totală de 545 miliarde de euro, din care 378 de miliarde vor fi acordate de UE. O parte din aceste fonduri vor fi folosite pentru crearea a 1,3 milioane de joburi, care se adresează celor peste 6,5 milioane de persoane inactive din statele membre.
Aceste fonduri vor ajuta la atingerea, până în 2030, a obiectivelor UE asumate prin Pilonul european al drepturilor sociale:
- cel puțin 78% din persoanele cu vârste între 20 și 64 de ani să aibă un loc de muncă;
- cel puțin 60% din toate persoanele adulte să participe la cursuri de formare în fiecare an;
- numărul persoanelor aflate sub riscul sărăciei sau al excluderii sociale să fie redus cu cel puțin 15 milioane comparativ cu anul 2019.
Pilonul european al drepturilor sociale stabilește 20 de principii și drepturi esențiale pentru menținerea unor piețe de muncă echitabile și funcționale, structurate în jurul a trei capitole care includ și:
- egalitate de șanse și de acces pe piața forței de muncă;
- condiții de lucru echitabile;
- protecție și incluziune socială, printre care și protecția împotriva discriminării pe bază de vârstă.
Află care e situația în România din articolul „Angajații seniori sunt comorile uitate ale României”
Schema de succes care dă roade în Cipru
După criza financiară care a lovit țara în 2012, Ciprul și-a reluat creșterea economică, însă multe persoane au rămas fără locuri de muncă, în special cele peste 50 de ani.
Fondul Social European finanțează proiecte care au ca obiectiv integrarea și menținerea în activitate a lucrătorilor în vârstă. De exemplu, programul "Schema de ajutor" îi încurajează pe angajatorii din Cipru să ofere locuri de muncă full-time persoanelor de peste 50 de ani, acoperind o parte din salariile acestora.
După mai bine de trei ani de la lansare, Schema de ajutor a contribuit până în 2020 la angajarea a 1.200 de persoane de peste 50 de ani, potrivit Comisiei Europene.
Includerea persoanelor de peste 50 de ani pe piața muncii reprezintă o provocare tot mai mare nu doar în Cipru, ci în întreaga Europă. Vârsta medie a angajaților din UE ar trebui să crească cu aproape patru ani pentru a ajunge la aproape 47 de ani în 2050.
În țări precum Cipru, Malta, Polonia și Slovacia ar putea fi necesară o creștere chiar cu opt ani a vârstei medii a forței de muncă pentru menținerea sustenabilității sistemului social.
"Persoanele de peste 50 de ani nu reprezintă în mod normal grupul țintă urmărit de majoritatea angajatorilor, lucrătorii nu mai sunt capabili să-și schimbe abilitățile de bază, de aceea, punem accent pe instruire și recalificare, pentru a-i face pe acești oameni capabili să reintre pe piața muncii", a spus Andreas Matsas, secretar general al Confederației Muncitorilor din Cipru, pentru Euronews.
Germania e mai deschisă pentru angajații în vârstă
Numărul angajaților între 55 și 66 de ani a crescut în Germania cu peste 10%, atingând un total de 72% în 2021, potrivit SchengenVisaInfo.com.
Datele Biroului Federal de Statistică (Destatis) arată că proporția lucrătorilor vârstnici de pe piața muncii din Germania a crescut de la 62% în 2012 la aproape 72% în 2021. În aceeași perioadă, rata angajaților vârstnici din UE a crescut, de asemenea, de la 47 la 60%.
Germania este depășită de Suedia (77%) și se află la egalitate cu Danemarca.
Creșterea ratei de angajare a acestei categorii de persoane în Germania și UE a fost atribuită mai multor factori, printre care:
- schimbările din politicile guvernamentale;
- creșterea conștientizării avantajelor oferite de angajarea persoanelor vârstnice;
- schimbările de atitudine din societate în privința vârstei și a muncii.
Un alt factor care a ajutat a fost implementarea în Germania a unor politici pentru încurajarea rămânerii lucrătorilor în vârstă pe piața muncii. Până acum, guvernul german a introdus mai multe măsuri care să faciliteze accesul la muncă al acestor persoane, precum programul redus de lucru și opțiunea pensionării treptate.
Pe lângă măsurile noi, societatea germană îi acceptă mai ușor pe lucrătorii în vârstă, iar ideea pensionării tradiționale la pragul de 65 de ani a devenit depășită.
Pe de altă parte, mulți angajați în vârstă aleg să muncească în continuare ca să rămână activi și implicați social. Companiile îi apreciază pe angajații în vârstă pentru că au experiență, lipsesc mai puțin de la serviciu și sunt de încredere.
Totuși, studiile unor organizații non-guvernamentale arată că persoanele de peste 50 de ani continuă să fie ținta discriminării și a rasismului, ceea ce le determină să iasă de pe piața muncii sau să caute altă companie.
Finlanda, un alt exemplu de succes
După Japonia, Finlanda este țara care a fost cel mai mult și cel mai rapid afectată de îmbătrânirea populației. Scăderea la un nivel record a fertilității în ultimii ani (sub 1,4 copii la fiecare femeie) și rata redusă a imigrației au accentuat tendința negativă, amenințând sustenabilitatea sistemului social. Autoritățile finlandeze au reacționat, însă, repede și au căutat soluții, iar unele dintre acestea dau deja rezultate, notează Social Europe.
Finlanda a aplicat două reforme ale sistemului de pensii, în 2005 și 2017, având ca obiective amânarea pensionării și prelungirea activității profesionale. Pensionarea anticipată și retragerea șomerilor, care au fost în vigoare până în 2005, au fost abolite gradual.
În plus, au fost introduse stimulente financiare. Astfel, persoanele cu vârsta sub 63 de ani care continuau să muncească primeau o rată mai mare de acumulare a pensiei. Totuși, acest lucru tindea să le aducă avantaje celor cu venituri mai mari și ar fi contribuit, pe termen lung, la creșterea inegalităților socio-economice în ceea ce privește nivelul pensiilor.
Așa că în 2017 s-a făcut o modificare: pensionarea flexibilă între 63 și 68 de ani, introdusă în 2005, a fost înlocuită cu o vârstă de pensionare calculată în funcție de speranța de viață și de anul nașterii. Pensia e plătită complet doar când obiectivul optim pentru pensionare este atins. Fiecare lună de pensionare anticipată până la atingerea pragului minim de pensionare reduce pensia cu 0,4%.
Cei care nu au venituri sau au o contribuție mică la sistemul de pensii primesc o așa-numită pensie națională, plătită de la buget. Dacă pensia obținută pe baza veniturilor depășește 1.500 de euro pe lună, dreptul la o pensie națională suplimentară încetează.
Calculatoarele online puse la dispoziție de sistemul de pensii le permit cetățenilor să-și socotească vârsta de pensionare, ceea ce le oferă transparență și le permite să-și planifice retragerea din activitate sau, dimpotrivă, prelungirea acesteia pentru a-și mări pensia.
Evaluările reformelor finlandeze arată că tot mai mulți oameni muncesc mai mult și își amână pensionarea, în special cei cu un nivel mai mic de educație.
Până în 2005, șomajul era mereu o cale către pensionarea anticipată pentru muncitorii obișnuiți. Creșterea vârstei de pensionare în 2017 a avut, de asemenea, efectul sperat de a prelungi activitatea profesională.
În ciuda tendinței generale de creștere a vârstei de pensionare, încă sunt multe persoane în țările industrializate care nu pot sau nu doresc să muncească mai mult - cazul Franței, unde reforma pensiilor a provocat de mai multe luni ample proteste.
În toată Europa, angajații cu nivel scăzut de educație părăsesc piața muncii cu o medie de 2,8 ani mai devreme decât cei cu înaltă calificare. Diferența este mai mică în Suedia, Germania și Finlanda.
Educația și instruirea continuă sunt esențiale pentru formarea unei piețe a muncii stabile. Prevenția a devenit tot mai importantă, întrucât tot mai mulți oameni capătă dizabilități temporare sau permanente încă de la începutul carierei, din cauza problemelor de ordin psihic sau fizic.
Politica pensiilor trebuie să țină cont și de diversitatea situațiilor angajaților - multe persoane sunt în formă și încă pot să lucreze la 70 de ani, în timp ce altele își pierd mai devreme capacitatea de muncă.
Soluții flexibile, precum numărul de ore lucrate și organizarea timpului de muncă, îi pot ajuta pe angajații în vârstă să rămână în activitate. Aprecierea angajatorilor pentru lucrătorii în vârstă joacă, de asemenea, un rol important în integrarea acestui segment pe piața muncii din Finlanda.
Un sondaj a arătat că angajatorii din această țară nu au o atitudine discriminatorie în privința angajaților în vârstă.
Elveția are un program special
Pornind de la convingerea că angajații peste 50 de ani au un mare potențial pentru piața muncii, guvernul federal al Elveției și autoritățile din fiecare canton au lansat în 2021 o nouă măsură de ajutor pentru persoanele din acest segment de vârstă care caută de lucru.
Programul-pilot de angajare asistată va fi derulat până în 2024 și se adresează celor peste 50 de ani care sunt pe cale să-și piardă dreptul la șomaj și vor să găsească un loc de muncă potrivit.
Căutarea unui loc de muncă trebuie să dureze șase luni. Cei care reușesc să găsească o slujbă sunt asistați de un coach timp de 18 luni în total. Dacă participanții nu găsesc un job în jumătate de an, programul se încheie.
Participarea este voluntară, iar solicitanții primesc sprijin din partea unor specialiști de pe piața muncii (job coach) chiar și după ce au început să lucreze. Pentru a asigura integrarea de durată pe piața muncii, angajatorii primesc recomandări pentru angajarea persoanelor potrivite pe posturile vacante și o subvenție dacă le oferă pachete de instruire acestor lucrători.
Solicitanții se întâlnesc cu coach-ul o dată pe săptămână și lucrează împreună pentru a dezvolta un plan prin care să obțină cele mai bune șanse de a fi angajați. Experții îi ajută în căutarea unui loc de muncă și, de asemenea, caută în mod activ posturi potrivite în timp ce solicitanții continuă să aplice.
După angajare, participanții se întâlnesc în mod regulat cu instructorii lor pentru a discuta cum se descurcă cu cerințele de la locul de muncă și cum pot face față provocărilor noului post.
Dacă sunt necesare calificări suplimentare pentru un post, coach-ul poate găsi repede cursurile necesare. Angajatorul va primi o compensație financiară pentru a acoperi toate costurile de instruire.
Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice SECO de la Berna a realizat un clip explicativ:
Marea Britanie: Pachet de sprijin pentru un nou start
Guvernul de la Londra a anunțat anul trecut un program în valoare de 22 de milioane de lire sterline (24,98 milioane de euro) pentru sprijinirea persoanelor de peste 50 de ani care nu au un loc de muncă și doresc să lucreze, denumit Restart Scheme.
Primul obiectiv al acestor măsuri a fost reintegrarea pe piața muncii a jumătate de milion de persoane în termen de șase luni.
Persoanele peste 50 de ani primesc mai mult sprijin direct la oficiile de muncă pentru a-și găsi o slujbă și a-și dezvolta activitatea, mărindu-și veniturile înainte de pensionare. Persoanele de peste 50 de ani sunt încurajate în oficiile de muncă să-și prezinte situația profesională, calificarea, aptitudinile și situația financiară și să preia slujbe care le pot crește veniturile pe baza experienței lor.
Programul este derulat în toate regiunile din Anglia, Țara Galilor și Scoția, în cooperare cu angajatorii locali, pentru a-i ajuta să înțeleagă cum pot beneficia de pe urma recrutării unor angajați în vârstă.
Cei care nu au lucrat de peste nouă luni vor primi prin Schema Restart sprijin intensiv timp de un an pentru a reveni în câmpul muncii.
La un an de la lansarea schemei de sprijin, tot mai mulți solicitanți termină programul și sunt angajați. Anul trecut, 250.000 de persoane au dobândit prin acest program abilitățile necesare pentru a reveni pe piața muncii.
În Marea Britanie lucrează cu 400.000 de astfel de persoane mai mult față de perioada de dinaintea pandemiei.
Studiile arată că persoanele din această categorie sunt mai predispuse să aibă nevoie de asistență. 12% din bărbații și 16% din femeile cu vârste între 55 și 64 de ani primesc sprijin informal și sprijin din partea specialiștilor în carieră pentru a depăși obstacolele de care se lovesc pe piața muncii.