România avea 5,1 milioane de pensionari în 2020, care se confruntă adeseori cu singurătatea, sărăcia și lipsa unei comunități. Dar iată că un antreprenor vrea să le creeze un spațiu de locuire, networking și îngrijire.
Față de statele vestice și sudice – unde seniorii duc o viață activă și se bucură de pensie, familie și prieteni – la noi situația e un pic diferită. Adesea, cei trecuți de prima tinereţe se simt excluși din punct de vedere financiar și social. O confirmă un studiu realizat recent de compania de cercetare Novel: 54% dintre vârstnicii intervievați susțin că se simt marginalizați din cauza lipsei banilor, prietenilor sau din cauza problemelor de sănătate.
În acest context, am stat de vorbă cu Călin Sarchiz, fondator & CEO al Valea Izvoarelor Senior Living, care investește 6 milioane de euro în complexul rezidențial Cluj Senior Village. Scopul acestui proiect imobiliar nu va însemna doar o casă pentru cei care au avut grijă de copii și nepoți, ci și crearea unei comunități, precum și asigurarea unor nevoi importante pentru aceștia.
Complexul se află în comuna Apahida, la 10 km de Cluj și la 8 km de Aeroportul Avram Iancu. Acesta se întinde pe un teren privat de 11.000 mp, amenajat sub formă de parc. Complexul va include și spații comune precum: cofetărie, sală de mese, bibliotecă, salon, atelier de pictură, cabinet de kinetoterapie și masaj, parc.
La cerere, seniorii proprietari pot beneficia de servicii de menaj, asistență și îngrijire, precum: pregătirea mesei, măsurarea parametrilor vitali de către un asistent medical calificat, procurarea și administrarea medicamentelor, supraveghere de stare, asistență la activitățile zilnice, transport și însoțire la destinații externe, tuns, coafor, manichiură etc. Serviciile de asistență și îngrijire sunt furnizate de Valea Izvoarelor Senior Living.
Complexul va fi inaugurat anul viitor si va oferi spre vânzare 64 de apartamente, cu prețuri începând de la 42.500 de euro.
Cum v-a răsărit în minte ideea proiectului Cluj Senior Village?
Dacă mă gândesc bine, au fost mai multe idei care au convers, în final, către proiectul Cluj Senior Village.
Inițial, prin 2018, ne-am hotărât să extindem rețeaua de rezidențe Valea Izvoarelor Senior Living cu o nouă locație, în zona Cluj. Atunci am început căutarea unui teren potrivit, iar când am găsit terenul pe care se ridică acum Cluj Senior Village am știut că este perfect pentru proiectul nostru, gândit inițial ca și o rezidență pentru seniori clasică, de tipul celei pe care o operăm de câțiva ani în comuna Sânpaul, județul Mureș.
Odată cu criza pandemică din 2020 și cu provocările aduse de aceasta în domeniul nostru de activitate, am avut timp suficient să ne gândim în ce fel putem îmbunătăți conceptul inițial.
Ne-am dat seama că principala problemă a rezidenților noștri este că, odată cu intrarea în Rezidență, ei pleacă de „acasă” - și atunci ne-am gândit ce am putea face pentru ca oamenii să rămână „acasă” și, totodată, să se poată bucura de avantajele unei rezidențe pentru seniori.
Astfel ne-a venit ideea Cluj Senior Village, în care statutul de proprietar al spațiului de locuit le dă rezidenților sentimentul de „acasă” și unde, de asemenea, se pot bucura de o comunitate formată din oameni cu nevoi și interese asemănătoare și pot accesa servicii opționale de suport și îngrijire destinate seniorilor.
Pe scurt, care sunt principalele motive pentru care ați mers înainte cu acest demers? Care e viziunea dvs. pentru Cluj Senior Village?
Motivele principale pentru care am mers înainte au fost legate în primul rând de feedback-ul extrem de pozitiv primit de la publicul-țintă, format din seniorii cu vârsta de peste 55 de ani.
Cluj Senior Village este, în viziunea noastră, cel mai bun loc din România în care să te bucuri de viața de senior și în care ai acces la tot ce este important: independență în propria ta casă, comunitate, suport disponibil la cerere și, totodată, o investiție inteligentă (în sensul că apartamentul achiziționat poate fi închiriat, în prima fază, în cazul în care cumpărătorul nu dorește încă să se mute în Cluj Senior Village).
Investiția va fi de aproximativ 6 milioane de euro.
Care este publicul țintă, cui vă adresați cu acest proiect și de ce ați ales acest target?
În 2012, bunicul meu a trecut printr-o operație și a avut nevoie de îngrijire permanentă timp de cel puțin o lună, pentru a se recupera. Ne-am dat seama atunci de lipsa unor astfel de servicii de asistență în România, ceea ce ne-a făcut să lansăm, doi ani mai târziu, Valea Izvoarelor Senior Living.
De 7 ani, la Valea Izvoarelor Senior Living, ne punem grija, priceperea și devotamentul în slujba seniorilor din România, din dorința de a le face viața mai frumoasă! În tot acest timp, pe chipurile lor am adus multe zâmbete, iar noi am evoluat, am învățat și ne-am dezvoltat constant.
Acum, în 2021, fiind conștienți de faptul că numărul seniorilor continuă să crească, facem următorul pas și construim Cluj Senior Village, primul complex rezidențial destinat seniorilor.
Dacă Valea Izvoarelor este o rezidență axată pe îngrijire, prin Cluj Senior Village ne adresăm seniorilor activi și punem accentul pe comunitate. Aceștia devin proprietarii unui apartament frumos, funcțional și sigur, în cadrul unei comunități vibrante, unde își vor putea face prieteni și vor putea desfășura activități interesante.
Cluj Senior Village este un concept nou, unic în România, gândit pentru un stil de viață independent și activ. Facem toate acestea pentru a crea noi oportunități pentru seniori și a schimba percepția societății cu privire la viața de după 55 de ani. Ne bucurăm să fim deschizătorii acestui drum, iar acesta este doar începutul!
Ce poate face moștenitorul cu apartamentul după decesul proprietarului?
Moștenitorul poate utiliza apartamentul din Cluj Senior Village ca pe orice alt apartament - respectiv poate locui în el (dacă are peste 55 de ani), îl poate închiria sau îl poate vinde.
Cum văd românii, în general, ideea de senioritate? Un studiu recent arată că 5 din 10 pensionari din România se simt excluși din punct de vedere financiar și social, mai ales din cauza lipsei banilor, prietenilor sau din cauza problemelor de sănătate.
Da, cred că rezultatele studiului la care faceți referire sunt destul de exacte: odată cu retragerea din activitate, lucrurile tind să se complice atât din punct de vedere financiar, cât și al vieții sociale.
Dar noi suntem înclinați să nu acceptăm fatalitatea acestui moment, ci mai degrabă sa propunem schimbări de mentalitate și comportament care pot îndrepta bine lucrurile, fără ca acestea sa presupună implicații financiare sau riscuri.
Care sunt principalele provocări pentru seniorii noștri? Și care ar fi potențialele soluții? Continuarea muncii după vârsta de pensionare le poate veni în ajutor?
În România, odată atinsă vârsta seniorităţii, există tendința ca viața productivă să înceteze.
Mai mult, odată cu acest fenomen, contactele sociale au tendința să se reducă mult, cu efect direct asupra calității vieții.
Credem că soluţii pot veni din continuarea, fie și la un nivel mai puțin intens, a vieții active (ex. activități de împărtășire activă a experienței bogate către tineri sau acțiuni de voluntariat în sprijinul diverselor demersuri sociale etc.).
În paralel, traiul în cadrul unei comunități de oameni cu vârste apropiate, cu valori și experiențe comune ajută mult la creşterea calității vieții seniorilor din România. Acesta este unul din obiectivele proiectului nostru.
Seniorii din alte țări, precum cei din Italia sau Spania, își petrec altfel anii fără muncă, căutând contexte în care socializarea joacă un rol important. Cum se face că ai noștri sunt mai degrabă singuri (asta dacă nu se ocupă din când în când de nepoți)? Ce rol au comunitățile pentru cei vârstnici și diversificarea activităților - atât pe plan fizic, cât și pe cel psihic?
În general, seniorii din România se consideră independenți, au copii adulți care, din cauza unui stil de viață diferit de al părinților lor, nu mai locuiesc în aceeași gospodărie sau în apropiere, dar, atâta timp cât există micro-comunități formate din vecini de vârstă apropiată cu care obișnuiesc să relaționeze, aceștia se simt în siguranță.
Dispariția acestor micro-comunități și îndepărtarea de prieteni sau de familie duc la singurătate, la care se adaugă responsabilitatea gospodăririi unei locuințe de multe ori prea mare pentru puterile seniorilor, în special atunci când apar problemele de sănătate.
Relaționarea cu persoane cu interese și vârste apropiate joacă un rol foarte important pentru fiecare dintre noi, indiferent de etapa de viață în care se află.
Suntem într-o continuă căutare de comunități în care să ne regăsim - fie că vorbim de anii tinereții, când căutăm apropierea altor tineri, sau de viața adultă, când ne alegem zona rezidențială, și ar trebui să fie la fel și după perioada pensionării, când, după o viață de muncă, fiecare dintre noi merită să se bucure de nepoți, de relațiile cu familia și prietenii, de activitățile pe care le iubim sau de excursiile pentru care am spus mereu ca nu avem timp.
Cum au ajuns pensionarii o categorie neglijată de societate? Mai rar lumea se gândește la nevoile lor.... Ce poate face fiecare, pentru ca să le fie mai bine acestora? Există o vorbă: „Cine nu are un bătrân, să-și cumpere”...
În primul rând, am putea să-i ascultăm și să aplicăm cât de mult posibil din înțelepciunea pe care ne-o împărtășesc.
Asta înseamnă că îi respectăm, îi valorizăm și îi apreciem. Putem să le creăm cadrul unde să-și poată împărtăși aceste experiențe de viață, putem contribui la crearea de comunități care să aibă un impact pozitiv în viața seniorilor, dar care vor avea, cu siguranță, un impact pozitiv și asupra noastră.
Citește și:
De ce imobiliarele au cel mai bun randament financiar – analiză