Nicușor Dan a anunțat într-o scurtă conferință de presă, la Arad, că în ședința de miercuri, 30 martie, Consiliul General ar urma să aprobe scumpirea gigacaloriei pentru populație, în București. Un astfel de proiect nu figurează, însă, pentru moment, pe ordinea de zi a ședinței.
Întrebat de un reporter dacă se scumpește gigacaloria în București, Nicușor Dan a răspuns, râzând: „Da, poimâine. Dar las cifra să fie comunicată în ședința de consiliu care va avea loc miercuri”, a declarat Nicușor Dan, la Arad (de la minutul 18.00).
Nicușor Dan a propus – în baza unei fundamentari realizate de USR – încă de toamna trecută creșterea cu 70% a prețului pe care populația îl plătește pentru gigacalorie, de la 163,03 lei la circa 280 de lei.
Grupul PNL a susținut propunerea primarului general. Dar grupul USR s-a opus. Iată care au fost consecințele.
Din cauza scumpirilor din energie și a pierderilor din rețeaua de conducte a Termoenergetica SA, prețul gigacaloriei a crescut spectaculos, din noiembrie, de la puțin peste 500 de lei la 860 de lei.
În schimb, partea din gigacalorie pe care o achită populația a rămas la nivelul stabilit în 2011 de Consiliul General. Adică 134 de lei, la care se adaugă TVA de 19%. Deci circa 163 de lei.
De la 1 ianuarie, TVA pentru distribuția de energie termică a scăzut de la 19 la 5% Așa că acum populația achită, per gigacalorie, doar 140,7 lei.
Primăria cere scumpire pentru că nu are destui bani de încălzire
Problema este că – în lipsa unui ajutor substanțial de la Guvern – Primăria Capitalei nu poate achita diferența de preț pentru gigacalorie.
Legal, poate face plățile, pentru că noul preț al gigacaloriei a fost aprobat pe 3 februarie de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București – Ilfov.
Dar nu are bani cu care să plătească. Termoenergetica SA susține că are nevoie de o subvenție de 2,12 miliarde de lei, în acest an. E o sumă dublă, față de anul precedent.
Or, bugetul Capitalei pentru anul în curs prevede pentru subvenționarea termoficării mai puțin de 1 miliard de lei. Suma este mai mică chiar și decât cea achitată sub formă de subvenție în anul trecut.
Surse consultate de Spotmedia.ro au precizat că, la acest moment, nu există o decizie finală la nivelul Consiliului General cu privire la procentul cu care se va scumpi gigacaloria pentru populație.
Și că există chiar posibilitatea ca proiectul să nu intre mâine pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu General, așa cum a anunțat Nicușor Dan, din cauză că s-ar putea să fie nevoie de o serie de proceduri care durează, la nivelul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica București – Ilfov.
Rămâne să vedem.
Plătește Nicușor Dan la timp subvenția pentru termoficare?
După ce a devenit primar general, Nicușor Dan a promis că – spre deosebire de Gabriela Firea – va achita la timp subvenția pentru termoficare. Dar nu știa, la acel moment, cât de spectaculoasă va fi creșterea de preț a gigacaloriei.
Pentru luna noiembrie 2021, spre exemplu, cuantumul subvenției, facturat în ianuarie 2022, s-a ridicat la 210.636.336 de lei (circa 42,5 milioane de euro). Nicușor Dan a plătit integral suma, pe data de 11 februarie.
Pe decembrie, însă, subvenția de achitat a fost și mai mare: 232.872.241 lei (adică vreo 47 de milioane de euro), potrivit informațiilor furnizate de Termoenergetica SA, la solicitarea Spotmedia.ro.
Din această sumă, PMB a achitat, pe 11 martie, doar circa jumătate, adică 116.437.000 de lei. Așa că mai are de dat încă pe atât.
Problema este că, dacă PMB nu achită în 15 zile factura către Termoenergetica SA, aceasta îi poate calcula penalități.
Între timp, Termoenergetica a facturat și subvenția pe care PMB trebuie să o plătească pentru luna februarie, în valoare de 268.502.340 de lei. Factura a fost comunicată pe 28 martie. Așa că Primăria are de achitat suma în următoarele 15 zile.
Potrivit Termoenergetica SA, dacă PMB nu-i dă toți banii, în aprilie riscă insolvența.
Compania municipală de termoficare a notificat PMB că mai are să-i achite pierderi aferente anului 2020 (plătite separat, pe lângă subvenție) de 128.128.724 de lei. Și că în curând va calcula și comunica și care sunt pierderile pe 2021, care de asemenea trebuie platite. În plus, mai sunt de achitat și alte zeci de milioane pentru capitalizare și alte cheltuieli.
În aceste condiții, creșterea prețului pe care populația îl achită pentru gigacalorie nu va aduce la bugetul local decât o mică parte din suma de care PMB are nevoie pentru a achita costurile funcționării sistemului de încălzire centralizată.
Și nu e clar deloc de unde va veni restul banilor. Este adevărat că Guvernul a lansat în dezbatare publică un proiect prin care să creeze un mecansim de susținere a acestor cheltuieli ale orașelor care au sisteme de termoficare centralizată. Dar nu știm când va fi gata mecanismul și cu cât va ajuta.
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.