Se dezumflă promisiunile lui Nicuşor Dan: S-a anulat licitația pentru centrala menită să dea apă caldă şi căldură în estul Capitalei

Se dezumflă promisiunile lui Nicuşor Dan: S-a anulat licitația pentru centrala menită să dea apă caldă şi căldură în estul Capitalei

Termoenergetica a anulat licitația lansată la jumătatea lunii octombrie 2021 pentru realizarea unei centralei provizorii de termoficare pe locul fostei CET Titan. Rolul respectivei centrale ar fi să ajute la încălzirea locuinţelor din nord-estul Capitalei, care acum depind de CET Sud, aflată la mare distanță.

Nicușor Dan a promis, în luna martie a anului trecut, că aceasta centrală provizorie se va monta repede și va fi de ajutor pentru iarna 2021 – 2022.

Din păcate, nu s-a întâmplat așa. Termoenergetica SA a reușit să lanseze licitația abia la jumătatea lui octombrie 2021. Iar din documentația procedurii reieșea că, oricât s-ar grăbi și oricât de mult ar lucra, o firmă nu are cum să pună în funcțiune centrala în mai puțin de 5 luni.

ADVERTISING

Cu alte cuvinte, era clar din luna octombrie 2021 că bucureștenii din Colentina și din restul zonei de nord-est erau nevoiți să treacă iarna fără respectiva centrală.

Licitația și-a urmat cursul. A depus ofertă o singură companie: Energofor SRL, cu subcontractantul Ria Engineering&Consulting. Așa că bucureștenii puteau spera că măcar iarna viitoare vor avea mai multă căldură în apartamente și apă fierbinte, la robinet.

Din păcate, potrivit Sicap, Termoenergetica SA a anulat licitația.

În context, l-am întrebat pe directorul companiei municipale, Claudiu Crețu, ce urmează.

„Oferta respectivă era greșită. A fost vorba despre un viciu de procedură și, în context, a fost nevoie de anularea licitației.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Dar o vom relansa. Sau, mai bine zis, am relansat-o deja, dar abia într-o zi sau două urmează să se publice din nou anunțul în Sicap.

Și, dacă nu vom avea parte de cereri de clarificări foarte lungi sau de contestații, sperăm să putem semna contract în mai. În acest caz, există posibilitatea ca această centrală provizorie să fie realizată în timp util pentru a fi funcțională iarna viitoare”, a precizat Claudiu Crețu pentru Spotmedia.ro.

Rămâne să vedem dacă lucrurile vor sta sau nu așa.

Să nu uităm că și primarul general Nicușor Dan a promis, în primăvara anului trecut, finalizarea centralei provizorii, în numai câteva luni. Și iată că iarna a trecut, iar ziua în care lucrările la respectiva centrală ar putea începe e încă foarte departe.

ADVERTISING

Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.

Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.

Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.

Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.

Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.

Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.

În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.

termoficare
Centralele livrează apă fierbinte până în punctele termice, prin conducte magistrale. În punctul termic, apa de pe magistrale intră într-un schimbător de căldură și încălzește apa de pe alte țevi, mai subțiri. Abia acea apă din conductele subțiri va ajunge la robinetele și în calorifere noastre. În schimb, apa venită pe magistrală la punctul termic se va întoarce la centrala care a livrat-o. Grafic: Alexandru Nistor

Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.

Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.

Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.

Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇