În primele șase zile de război în Ucraina, Moldova a primit aproximativ o sută de mii de refugiați ucraineni. Mai mult de jumătate dintre ei au rămas în Moldova. Ceilalți au ieșit prin România în Europa.
Moldova e cât un punct pe harta lumii (între Ucraina și România). E mică, săracă, mereu hărțuită geopolitic și ruptă în două, în 1992, de un război cu Rusia, care și-a creat, și la Nistru, o enclavă separatistă pentru depozitarea bombelor.
Astăzi, pe 2 martie, se împlinesc 30 de ani de la izbucnirea acelui război sângeros pentru apărarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Atunci, Ucraina vecină era pro-rusă – un fel de Belarus în ziua de azi. Astăzi este un scut pentru Moldova în fața Rusiei, iar moldovenii vor ca Ucraina să reziste.
Moldova primește refugiați cu ceai cald și mâncare chiar la graniță
Moldova e deosebită prin oamenii ei empatici și primitori. Ca să-i poată adăposti rapid pe cei care fug din calea războiului, autoritățile moldovene au simplificat la maximum, în regim de urgență, condițiile de intrare în țară pentru cetățenii ucraineni.
Refugiații din Ucraina pot intra în Moldova cu mașini fără „carte verde”, pe jos, cu acte de identitate interne și fără certificate Covid.
Cozile la vama moldovenească sunt de aproape opt kilometri. Zilnic, reușesc să intre în Moldova 15.000 - 17.000 de refugiați.
La ieșirea din vamă, moldovenii îi așteaptă pe refugiații ucraineni cu mâncare caldă și ceai. Voluntarii s-au mobilizat și au grijă ca cei care vin să-și găsească rapid un adăpost sau transport în cazul în care doar tranzitează Moldova. Totul gratuit, din donații adunate de la cetățeni. Nimeni nu i-a rugat să facă asta.
Vezi şi Cum îi ajutăm pe refugiații ucraineni. Unde sunt centrele pentru donații și cum putem să devenim voluntari în București
Roma este un tânăr care a revenit anul trecut acasă din Irlanda. Ziua lucrează la căsuța lui din Cricova, iar seara urcă în mașina tatălui său, umple rezervorul din banii propri și merge la punctul de trecere a frontierei Palanca să aducă refugiați la Chișinău.
Face asta seară de seară împreună cu prietenii săi. Astăzi a primit un mesaj de la Anghelina pe care a ajutat-o să fugă de război cu câteva zile în urmă. Împreună cu fiica ei, a ajuns deja la Praga și a ținut să-i mulțumească și să-i spună că nu și-a imaginat că cineva străin ar putea face așa ceva gratis pentru familia ei.
Dar oamenii sunt diferiți.
Majoritatea celor pe care i-am întâlnit la punctul de trecere Palanca sunt recunoscători pentru primirea caldă a moldovenilor. Printre cei 15 refugiați cu care am reușit să stăm de vorbă la vamă am întâlnit însă și un bărbat care ne-a insultat. Nu este clar cum a putut trece de grănicerii ucraineni, în condițiile în care ieșirea bărbaților din Ucraina este interzisă, ei fiind obligați să rămână să-și apere țara. Dar el a reușit.
Omul care fuge acum din Odesa de războiul declanșat de Putin ne-a acuzat pe noi, cei din Moldova, că am atacat în 1992 Transnistria. „Și atunci măcelul organizat de moldoveni în stânga Nistrului a fost mai strașnic”, s-a răstit la noi bărbatul în limba rusă, după care a urcat în microbuzul ce urma să pornească spre București.
Voluntarii moldoveni care ajută refugiații ucraineni au semnalat și ei situații ingrate – inclusiv cazuri când cei găzduiți în Chișinău au furat televizoarele din apartamentele în care au fost cazați sau, la plecare, au scris cu vopsea-spray pe pereți lozinci vulgare ca să se răzbune pe Putin.
Sarcina voluntarilor o preiau instituțiile statului
Numărul voluntarilor care vin la punctele de trecere moldo-ucrainene să ajute refugiații a scăzut în ultimele două zile, așa că autoritățile moldovene au preluat misiunea de transportare și îngrijire a refugiaților.
Aceștia sunt îmbarcați la vamă în microbuze școlare sau în autocare și transportați la centrele provizorii de gestionare a fluxurilor de străini, apoi la Centrul de găzduire de la „Moldexpo” din Chișinău.
Aici, de refugiați au grijă inclusiv medicii. Li se oferă o boxă cu un pat, hrană, este cald și li se creează toate condițiile pentru a-și găsi un adăpost stabil sau, în caz că decid să meargă într-o altă țară, li se pune la dispoziție transport spre România.
Mai puțin de jumătate din refugiații care intră în Moldova aleg această opțiune. Cei mai mulți preferă să rămână în Moldova și speră ca războiul să înceteze ca să se poată întoarce acasă.
Fostul șef al Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, și-a exprimat admirația față de gestul cetățenilor moldoveni, care au dat dovadă de mobilizare exemplară și solidaritate fără precedent față de poporul ucrainean care trăiește drama războiului.
„Sunt mândru că am trăit în Moldova! Vă cunosc personal pe mulți și mă înclin la fiecare gest de umanitate și ospitalitate pe care îl văd! Sunteți extraordinari! Sunteți fantastici! Sunteți un exemplu pentru toți cei din Europa și din lume!”, a scris diplomatul, pe pagina sa de Facebook.
Vitalie Călugăreanu