Cum fug studenții indieni din Ucraina prin România - corespondență din Vama Siret despre frig, tinereţe şi recunoştinţă

Cei mai mulți au fost cazați în tabăra ISU din Rădăuți și sunt transportați la București, aici fiind preluați de reprezentanții guvernului indian. Avioane militare și civile îi așteaptă pentru a-i duce acasă.
Cum fug studenții indieni din Ucraina prin România - corespondență din Vama Siret despre frig, tinereţe şi recunoştinţă
  • 6.000 dintre ei se află încă în Ucraina, făcându-se mari eforturi pentru scoaterea lor din țară.
  • În Harkov, un student indian a fost ucis în urma bombardării orașului, fiind primul cetățean străin care își pierde viața de la declanșarea invaziei.
  • Un student la medicină le mulțumește voluntarilor români că au avut grijă de el după ce a trecut granița.

La începutul invaziei declanșate de Rusia, în Ucraina se aflau peste 18.000 de studenți, majoritatea la medicină, în facultăți din Liov, Kiev și Harkov.

Guvernul indian, care a avut de la începutul războiului o atitudine reținută față de agresiunea lui Putin, a reacționat cu întârziere la criza umanitară prin care treceau propriii cetățeni.

ADVERTISING

O largă operațiune de salvare a acestora a început din 26 februarie, la care participă reprezentanți ai Indiei, ajutați de autoritățile din Polonia și România.

Din păcate, această operațiune a fost umbrită de moartea unui student indian, victimă a unui atac cu rachete rusești asupra orașului Harkov.

Până acum, au fost scoși din Ucraina în jur de 12.000 de studenți, conform unui anunț făcut de guvernul indian, aceștia urmând să fie transportați acasă pe calea aerului, printr-un efort logistic fără precedent.

Conform unor surse apropiate de fenomen, mulţi studenți indieni au ajuns în România, trecând granița și pe la Vama Siret.

ADVERTISING

Tabăra de refugiați din Rădăuți, ridicată de ISU, îi găzduiește pe mulți dintre ei până ce autoritățile reușesc să-i ducă la București pentru îmbarcarea în avioane militare indiene de transport, dar și ale companiilor aeriene locale pentru a fi duși acasă.

Prima cursă aeriană cu 250 de studenți indieni la bord a decolat de la București, aterizând la Mumbai în seara zilei de 26 februarie, anunță agențiile de presă din această țară.

Frigul și orele lungi de așteptare i-au epuizat pe studenții indieni

Aaditi, 21 de ani, e mică de statură și nu face față frigului din parcarea Hotelului Frontiere, foarte aproape de Vama Siret. Își pune bagajele în autocar și se pregătește de plecarea spre București. E studentă la medicină, anul III, la Universitatea din Liov.

Indian nationals stranded in Ukraine arrived from
Primul transport aerian cu 250 de studenți indieni, plecați din București, a ajuns la Mumbai, India - Foto: Hepta.ro

A ajuns la Siret dimineața, la ora 5, după ce a așteptat șase ore la punctul ucrainean de trecere a frontierei. Spune că a avut noroc că nu a așteptat prea mult.

ADVERTISING

“80 de studenți din India au trecut granița din Ucraina în România, în această dimineață”, a povestit Aaditi, pentru SpotMedia.ro. 

Cu o seară în urmă au venit mult mai mulți, iar provocările logistice au fost destul de mari. Unii dintre tineri sufereau de hipotermie după ore întregi de așteptare la granița ucraineană, extrem de aglomerată.

A fost necesară intervenția medicilor pentru a le oferi asistență medicală celor care se simțeau rău.

Yatin, 20 de ani, coleg de facultate și de an cu Aaditi, este mai înalt și rezistă mai bine la frigul pătrunzător al primei dimineți de martie.

Amândoi sunt descumpăniți de război și nu știu când vor avea ocazia să se întoarcă la facultate.

“Voluntarii români au fost foarte buni cu noi”, spune Yatin. “Ne-au ajutat mult. Ne-au oferit cafea, fructe, suc, mâncare”, mai adaugă el, iar recunoștința i se citește în ochi.

Cei doi se urcă în autocar, pregătindu-se pentru o nouă etapă a aventurii lor în lungul drum spre Delhi.

Cea mai mare problemă a refugiaților e cea a documentelor

Conform Inspectoratului General pentru Imigrări, cetățenii străini din afara UE, alții decât cei ucraineni, care fug din calea războiului și ajung în România, pot obține pe loc o viză de 90 de zile.

Ucrainenii care au pașapoarte biometrice pot călători în țările Uniunii Europene fără viză, inclusiv în România.

Cele mai multe probleme ale refugiaților sunt legate de documente. În taberele ridicate de ISU la stadionul din Siret și la cel din Rădăuți, există birouri ale serviciului de imigrări care-i înregistrează pe cei veniți și încearcă să le confere un statut legal, conform actelor pe care le dețin.

Un autocar al Teatrului Național București așteaptă venirea studenților indieni pentru a-i duce la București. Transportul este o acțiune de solidaritate a actorilor față de suferințele provocate de războiul din Ucraina.

De transportul refugiaților se ocupă și ISU, care are în Vama Siret câteva zeci de microbuze care fac frecvent curse spre diferite destinații din țară.

În Ucraina se află și în jur de 1.600 de studenți chinezi. Autoritățile de la Beijing au evacuat cel puțin 600 până acum, 400 din Kiev și 200 din Odesa.

Studenții din capitala Ucrainei au fost transportați cu autobuzele în Republica Moldova, conform ambasadorului Chinei în Ucraina, Fan Xianrong.

De la începutul invaziei, China a dat semnale mixte în ce privește susținerea lui Vladimir Putin în această aventură militară. Înainte de declanșarea conflictului, Beijingul era marele aliat al Rusiei, dar prelungirea ostilităților pune în pericol această relație.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇