Sute de oameni au participat, sâmbătă, la două manifestaţii, la Bucureşti şi Suceava, pentru susţinerea unei familii de români penticostali din Germania, care de la începutul lunii aprilie a rămas fără cei şapte copii, preluaţi de Protecţia Copilului din această ţară.
Povestea familiei Furdui
Camelia şi Petru Furdui au 7 copii între 1 şi 16 ani. Toţi au fost preluaţi în aprilie de Protecţia Copilului din Germania.
Sora mamei, Paraschiva Bloju, a povestit recent pentru Adevărul cum au fost luaţi copiii şi ce s-a întâmplat ulterior.
Mătuşa relatează că totul a început după ce copilul cel mare, de 16 ani, s-a plâns de relaţia cu părinţii, dar şi că doi băieţi mai mici sunt bătuţi de mamă. Cum Protecţia Copilului din Germania a descoperit că familia Furdui merge săptămânal la biserică (fiind penticostali practicanţi), aceştia au fost consideraţi oameni „extrem de religioşi care nu le oferă copiilor acces la toate subiectele relevante din societate”.
„Trei dintre copii, cei mai mari, erau la şcoală. Patru erau acasă cu mama. În jurul prânzului (mama - n.red.) s-a trezit cu două doamne la uşă, au spus că vor să vorbească ceva despre copii. După un timp a venit şi a treia doamnă. Au spus că este o problemă. Au aflat că ceva nu este în regulă. Au avut discuţii cu băiatul cel mare, iar cei trei copii mai mari sunt luaţi direct de la şcoală şi au venit să îi ia şi pe cei patru. Cele trei doamne au plecat cu cei patru copii”, povesteşte Paraschiva Bloju.
Ulterior, băiatul cel mare a fost diagnosticat cu scleroză multiplă, boală manifestată prin tulburări de comportament si probleme psihologice precum confuzie, anxietate, depresie.
„Acuzaţiile sunt mai multe: cea mai simplă este aceea că i-au disciplinat fizic pe băieţii mai mici. Nu a existat o anchetă propriu-zisă. Părinţii nefiind de acord cu măsurile luate, s-a declanşat un proces, iar instanţa a numit un psiholog, care nici până în ziua de azi nu a terminat evaluarea. Psihologul ar trebui să spună dacă copiii trebuie să fie cu părinţii sau nu”, susţine mătuşa.
Potrivit Paraschivei Bloju, finalizarea raportului de evaluare psihologică este aşteptată în decembrie.
În tot acest timp, copiii au stat despărţiţi de părinţi, dar şi unii de alţii. Copiii cei mari au fost mutaţi în două cămine, iar fetiţa cea mică, de un an şi jumătate la momentul preluării, a fost dată în plasament unui asistent maternal.
„Au avut voie să îi vadă o dată pe săptămână şi au fost obligaţi să vorbească doar în germană, în condiţiile în care tatăl nu vorbeşte germana, iar mama vorbeşte puţin. Copiii au crezut iniţial că o să fie trei zile. Copiii s-au simţit minţiţi, au început să înţeleagă. Fug acasă de la şcoală de câte ori pot. Cei mai mari au şcoala departe, dar cel mai mic are şcoala foarte aproape şi merge aproape zilnic", povesteşte mătuşa.
Părinţii se pot întâlni cu fetiţa cea mică de două ori pe săptămână.
„Avocaţii spun că în cele mai multe cazuri justiţia dă dreptate Protecţiei Copilului, dar depinde foarte mult de ce spune psihologul. Foarte rar un judecător are o părere proprie. Mereu merge pe mâna psihologului şi în lipsa acestuia merge pe mâna Protecţiei Copilului, pentru că îi consideră specialişti”, a mai spus mătuşa pentru sursa.
Proteste de la Bucureşti la Paris
Fiind membri ai comunităţii penticostale, familia Furdui este susţinută prin proteste, aşa cum s-a întâmplat şi cu familia Bodnariu, caz foarte mediatizat. Au chiar şi o pagină dedicată de Facebook, cu mii de urmăritori.
În sprijinul familiei Furdui, s-au organizat proteste în mai multe oraşe din SUA şi Europa. Cele mai mari manifestaţii au fost în Roma, Londra sau Viena.
La protestul de sâmbătă din Bucureşti a participat şi familia Bodnariu, rămasă în noiembrie 2015 fără cei cinci copii, luaţi de Protecţia Copilului din Norvegia. Stabiliţi acum în România, Marius şi Ruth Bodnariu au în prezent şapte copii. Cinci dintre ei au fost prezenţi la protestul din Bucureşti.
La acelaşi protest au fost şi politicieni care au ţinut discursuri pe o scenă de la Universitate: Titus Corlățean (PSD) şi Robert Sighiartău (PNL)
Poziţia autorităţilor române
Şi autorităţile române au intervenit în sprijinul acestei familii.
"Cazul ne-a fost semnalat în aprilie anul acesta. De fapt, ne-am autosesizat tot din mass media locală din Germania, cât şi din România. Am depus o serie de demersuri atât la nivelul ambasadei noastre la Berlin, care a sesizat autorităţile privind Protecţia Copilului şi Ministerul de Externe.
Au fost întreprinse, de asemenea, demersuri la nivelul Ministerului de Externe de aici de la Bucureşti, prin convocarea ambasadorului german şi insistând asupra importanței modului de cum a tratat această situaţie serioasă pentru familia Furdui.
De asemenea, de când avem noul ambasador al României la Berlin, doamna Stănescu, şi dumneaei a întreprins demersuri la Ministerul de Externe german, rugând ca acest caz să fie tratat cu maximă atenție şi acum că este în instanţă să fim informați de îndată ce există elemente de noutate", a declarat Valentin Muntean, director general la Departamentul Consular al MAE, pentru Antena3.
Pe de altă parte, Autoritatea Naţională pentru Drepturile persoanelor cu Dizabilităţi (ANDPDCA) susţine că s-au făcut eforturi pentru preluarea copiilor în familia extinsă.
A fost identificată familia unchiului matern, care a fost evaluată de către serviciile sociale române şi s-a constatat că poate să asigure creşterea şi îngrijirea copiilor.
Documentele elaborate de autorităţile române au fost transmise autorităţilor germane, împreună cu propunerea de repatriere.
„Cu toate acestea, un aspect important care trebuie avut în vedere atât în acest caz, cât şi în alte cazuri similare ale unor familii de cetăţeni români stabiliţi în străinătate, este acela potrivit căruia în condiţiile în care aceştia locuiesc în mod obişnuit pe teritoriul altui stat (majoritatea fiind stabiliţi în străinătate de mulţi ani), legislaţia statului de reşedinţă este prevalentă în faţa legislaţiei statului a cărui cetăţenie o are persoana/familia în cauză, adică cea română”, a explicat ANDPDCA, pentru Adevărul.
MAE a mai transmis că, în discuţiile cu reprezentanţi ai Ministerului Federal de Externe, ambasadorul României în Germania „a arătat preocuparea autorităţilor române pe fondul lipsei de disponibilitate de comunicare a oficiului de protecţie a copiilor responsabil de caz, al duratei procedurii judecătoreşti şi al efectelor pe care separarea prelungită de părinţi le poate avea asupra dezvoltării emoţionale a copiilor”.