Primăria Capitalei vrea, dar nu poate deocamdată să cumpere, în 2023, cele 20 de micro-centrale promise pe Nicușor Dan anul trecut. Anterior, a încercat, fără succes, să le și închirieze pentru o perioadă de 4 luni.
Primarul le-a propus consilierilor generali să adopte în ședința de joi, 30 martie, un studiu de fezabilitate pentru amplasarea de micro-centrale la 20 de puncte termice din București, iar acest proiect a trecut.
Banii necesari pentru proiect urmau, însă, să fie alocați prin rectificare bugetară.
Un astfel de proiect de rectificare a fost propus de primarul Nicușor Dan pe ordinea de zi. De asemenea, primarul general a propus două amendamente la rectificare. Al doilea amendament viza tocmai alocarea de bani pentru proiectul micro-centralelor. Ambele amendamente au fost adoptate.
Dar în integralitatea sa, proiectul de rectificare bugetară a fost respins. A obținut doar 25 de voturi pentru, în vreme ce alți 5 consilieri generali s-au abținut iar unul a votat împotrivă.
Ce sunt micro-centralele şi unde ar fi amplasate
Aceste micro-centrale sunt sisteme de cazane care vor înfierbânta apa, astfel încât, atunci când intră în schimbătorul de căldură din punctul termic, ea să aibă temperatura optimă pentru încălzire și furnizarea de apă caldă menajeră.
Aceste micro-centrale ar urma să deservească următoarele puncte termice:
- Sectorul 1: PT Radu Beller, PT 2 Piața Victoriei, PT Știrbei Vodă PT 4 Aviației
- Sectorul 2: PT Ramuri Tei, PT 1, 2,3 și 4 Cheile Zănoagei și PT Luncșoara
- Sectorul 3: PT 1,3 și 4 Labirint
- Sectorul 4: PT Livada Nouă
- Sectorul 5: PT 9,10 și 11 Mărgeanului
- Sectorul 6: PT 4/10, PT 7 și PT 8 Virtuții
Abia după ce studiul de fezabilitate va fi aprobat de Consiliul General, PMB va întocmi o documentație de atribuire și va lansa o licitație pentru cumpărare și pentru servicii de montaj a micro-centralelor.
Potrivit graficului estimat de PMB, de la momentul lansării licitației, sistemele ar urma să fie predate către beneficiar și puse în funcțiune în 30 de săptămâni. Adică în 7,5 luni.
Dacă licitația s-ar fi lansat imediat pentru adoptarea studiului de fezabilitate, există șansa ca aceste micro – centrale să fie gata până iarna viitoare.
„Se poate lucra repede, da. Și există speranța ca măcar parte dintre ele să fie puse în funcțiune până la Crăciun.
PMB se va ocupa de achiziție. Noi, Termoenergetica, vom prelua echipamentele în gestiune. Așa este și restul rețelei: proprietatea PMB pe care noi o exploatăm.
Între timp – cât vor funcționa aceste echipamente – noi vom continua înlocuirea de rețea magistrală. Așa că funcționarea ar trebui să se îmbunătățească.
Nu ne vom transforma într-un oraș dependent de astfel de echipamente”, a precizat pentru Spotmedia.ro directorul general al Termoenergetica SA, Claudiu Crețu.
L-am întrebat pe directorul Creţu și de ce a ales aceste puncte termice pentru instalarea micro-centralelor.
Spre exemplu, în Sectorul 1, potrivit proiectul PMB, pe care îl va gestiona Termoenergetica, se va monta micro-centrala la punctul termic nr. 4. Asta, în condițiile în care Primăria Sectorul 1 instalase un echipament la punctul termic nr. 5. De ce fiecare primărie vrea să pună micro-centrala în alt punct termic?
„Punctele termice la care vor fi montate echipamentele sunt cele cu funcționare deficitară și în care nu au existat limitări tehnice. Pot fi și puncte termice cu furnizare deficitară în care s-ar justifica montarea unor astfel de echipamente. Dar în care nu se poate trage țeavă de gaze sau nu pot fi îndeplinite alte condiții”, a explicat Claudiu Crețu.
Rămâne să vedem în cât timp va lansa PMB licitația. Și dacă se vor înscrie firme.
Potrivit studiului de fezabilitate, PMB vrea să ofere cel mult 113.038.600 de lei fără TVA pentru furnizarea și montajul micro-centralelor.
Per micro-centrală, asta înseamnă 5.651.929 lei (4.649.144 cazanele și instalațiile aferente și 1.002.785 lei montajul).
Potrivit PMB și Termoenergetica - după ce rețeaua de conducte se va moderniza și nu va mai fi nevoie de ele în punctele termice - cazanele alimentate cu gaze naturale vor putea fi folosite pentru modernizarea unor dintre cele 47 de centrale de cvartal din București.
A 4-a oară ar putea fi cu noroc
Ideea amplasării de micro-centrale în București, în vecinătatea punctelor termice, nu e nouă.
Primăria Sectorului 1 a amplasat provizoriu un astfel de echipament alimentat cu motorină în iarna 2021 – 2022, la punctul termic nr. 5 din Cartierul Aviației. Dar rezultatele au fost sub așteptări.
Tot în 2021, Primăria Sectorului 2 a început procedurile pentru închirierea altor astfel de micro-centrale. Dar ulterior a renunțat la proiect.
Dar până la urmă primăriile au decis că de închirierea micro-centralelor ar trebui să se ocupe o singură entitate: Termoenergetica SA.
Aceasta a lansat o licitație pentru închirierea și punerea în funcțiune a micro-centralelor, la care a oferit 20.668.371 de lei. Dar nicio firmă nu a depus ofertă, așa că a anulat licitația.
Nicușor Dan a explicat atunci că problema a fost prețul oferit de PMB. Ca să nu riște sancțiuni din partea Curții de Conturi, angajații care au întocmit caietul de sarcini au alcătuit o ofertă care să nu depășească cheltuiala maximă cu încălzirea pe care ar fi avut-o dacă Termoenergetica putea presta servicii la parametri optimi.
Dar firmele care furnizează mini-centrale – profitând de cererea mare – voiau mai mulți bani.
Rămâne să vedem dacă de această dată PMB va reuși să pună în funcțiune centralele.
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.