Obiceiuri de Anul Nou - motivele ideale pentru întâlnirea cu familia și prietenii de sărbători

Obiceiuri de Anul Nou - motivele ideale pentru întâlnirea cu familia și prietenii de sărbători
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Ce poate fi mai frumos decât să stai în jurul bradului împodobit, alături de familie și prieteni, de sărbători? Sărbătorile de Crăciun și Anul Nou sunt cele mai potrivite pentru a depăna amintiri împreună și a menține obiceiurile care se transmit din generație în generație, în fiecare an. Dacă vrei să știi care sunt obiceiurile și tradițiile de Anul Nou care întrețin atmosfera de sărbătoare pentru a realiza trecerea dintre ani cu fast vei descoperi în continuare cele mai utile informații. Lupta dintre bine și rău, dintre lumină și întuneric sau dintre vechi și nou sunt expuse prin obiceiurile prezentate în următorul articol, unde izbânda binelui este sărbătorită an de an, de Revelion. 

1. Obiceiuri de Anul Nou - adevărate motive de bucurie pentru revederea celor dragi

Încă din cele mai vechi timpuri se sărbătorește trecerea dintre ani pentru a marca un nou început, cu dorințe și idealuri promițătoare, cu o atmosferă de bună dispoziție. Anul Nou se mai numea în vechime Sânvăsâi sau Crăciunul Mic deoarece pe 1 ianuarie se sărbătorește Sfântul Vasile. Această sărbătoare laică de după Crăciun se sărbătorește de aproape 4.000 de ani, de când coincidea cu echinocțiul de primăvară sau anotimpul renașterii după vechiul calendar.

Deși anul nou civil începe la 1 ianuarie, după Nașterea Domnului, Moș Crăciun și Moș Nicolae, noul an bisericesc începe la 1 septembrie, după Adormirea Maicii Domnului și Tăierea capului Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul. Tradițiile și obiceiurile înnobilează și înveselesc aceste frumoase sărbători de Crăciun și Anul Nou de fiecare dată.

ADVERTISING

După cum se observă, Moș Andrei, Moș Nicolae și Moș Crăciun sunt sărbători ale bucuriei, ale darurilor și ale transmiterii obiceiurilor din generație în generație. De fapt, încă de la sărbătoarea Sfântului Andrei încep sărbătorile de iarnă cu tradițiile și obiceiurile specifice fiecărei zone. Acestea se sfârșesc undeva la Sfântul Ioan, pe 7 ianuarie.

În noaptea care precede sărbătoarea Sfântului Andrei se pune grâu la încolțit pentru a descoperi cât de bogat este noul an, în timp ce crengile de pomi puse în apă vor înflori pentru a simboliza prosperitatea și bucuria renașterii naturii. Atât grâul încolțit, cât și crengile înflorite se vor scoate în noaptea dintre ani în preajmă unor pomi fructiferi pentru a realiza legătura cu natura și cu prosperitatea din anul următor. Darurile oferite cu acest prilej simbolizează bucuria unui nou început, precum și urarea de prosperitate, perseverență și putere de a răzbi printre încercările vieții.

Datini și obiceiuri de Anul Nou

  • Pregătirea mesei festive cu mâncăruri deosebite și diferite băuturi, de unde să nu lipsească șampania. Se spune că la miezul nopții este important să ciocnești un pahar de șampanie cu familia și prietenii pentru a vă ura cele mai frumoase cuvinte și gânduri bune. Plăcinta cu răvașe nu numai că înveselește atmosfera, dar are și un gust delicios. Răvașele se întocmesc cu minuțiozitate și în ele sunt cuprinse atât gânduri și urări de bine, cât și îndemnuri funny. Acestea sunt împăturite cu grijă în plăcinte, astfel încât fiecare participant la Revelion să aibă parte de cel puțin unul. Pornind la drum, în noul an, cu asemenea gânduri bune vei avea motivația necesară pentru a reuși în toate încercările apărute pe parcurs.
  • Oferirea unor cadouri de suflet fiecărui participant la evenimentul dedicat noului an, pentru a menține o relație de prietenie sau pur și simplu din dărnicie. Acestea vor continua tradițiile de Crăciun prin oferirea unor mici surprize. Printre numeroasele obiceiuri românești de Anul Nou se practică acum și jocul de societate Secret Santa care este foarte interesant și înveselește atmosfera de sărbătoare. Fiecare participant la joc, după ce a tras la sorți un bilet cu numele altui participant, vine cu câte un cadou pe care îl etichetează cu numele destinatarului. Destinatarul nu trebuie să știe de la cine primește darul, însă intuiția sau sinceritatea excesivă a celorlalți vor fi pârghiile prin care se va afla cine este expeditorul secret al darului. Astfel, fiecare participant la Revelion primește câte un dar surpriză, ca și cum vine Moș Crăciun din nou. Pentru a ști cum să fii cumpătat în perioada reducerilor de sezon este bine să-ți întocmești o listă și să o respecți cu strictețe.

Dealtfel, când oferi un cadou este important cum transmiți mesajul sau cu ce gânduri îl împachetezi. Acesta este un mic simbol al prieteniei sau al aprecierii față de persoana aleasă.

ADVERTISING
  • Dacă mergi în vizită la prieteni există o serie de obiceiuri de Anul Nou de care să ții cont. Printre acestea se enumeră: pregătirea unor daruri pentru gazde, împodobirea unor crenguțe de brad, pregătirea sorcovei pentru copii și nu numai.

Aceste urări transmise gazdelor prin viu grai se păstrează din generație în generație, în special în zona Bucovinei.

  • Consumul strugurilor în noaptea de anul nou  este împrumutat din Spania unde se obișnuiește să se mănânce 12 boabe de struguri pentru a fi îndeplinite 12 dorințe, câte una pentru fiecare lună din an.
  • Purtarea banilor în buzunar în noaptea de Anul Nou simbolizează prosperitatea și este un obicei împrumutat din Belgia. Acolo se obișnuiește să se consume un fel de varză cu cârnați într-un vas sub care se așează o monedă pentru a simboliza bogăția în noul an.
  • Înnoirea anului sau Revelionul aduce cu sine sărbători sau petreceri, precum și obiceiuri, tradiții sau chiar superstiții. În România sunt obiceiuri și tradiții unice care s-au transmis și în alte țări. Printre numeroasele obiceiuri în seara de anul nou se poartă măști pentru alungarea duhurilor rele și recăpătarea curajului în următoarea perioadă când noaptea începe să se mărească. Astfel, dansurile și gălăgia produsă se produc pentru a alunga aceste frici și a atrage buna dispoziție.

2. Tradiții și obiceiuri de Anul Nou - modul ideal de a petrece sărbătorile de iarnă cu familia și prietenii

Folosirea artificiilor în noaptea de Anul Nou simbolizează izbânda luminii asupra întunericului și se dorește a fi un motiv de bucurie. În schimb, când se folosesc în exces artificiile și petardele deja se întrece măsura bunului simț și pot fi deranjante anumite comportamente de acest fel. Dacă toate aceste obiceiuri se practică și se mențin cu măsură și bun simț rezultatele vor fi optime și efectul acestora va aduce bucurii tuturor celor din jur.

ADVERTISING

Iată cele mai practicate obiceiuri din țara noastră în perioada sărbătorilor de Crăciun și Anul Nou:

  • Plugușorul sau mersul cu uratul este însoțită de clopoței și de bici, precum și de un plug atașat unei căruțe cu cai în unele zone. Acest obicei specific anului nou reprezintă însoțirea unei colinde agrare care simboliza reînvierea naturii în primăvară. În trecut, anul nou începea primăvara și de aceea s-au păstrat aceste tradiții și obiceiuri în ajun de anul nou. Cei care merg cu Plugușorul primesc de la gazde covrigi, nuci, mere sau alte bunuri. Iată versurile originale ale Plugușorului care se practică încă din cele mai vechi timpuri:

„Aho, aho, ho-ho,

Mâine anul se-nnoieşte,

Pluguşorul se porneşte,

Şi începe a brăzda,

Pe la case si-a ura.

Iarna-i grea, omătul mare,

Semne bune anul are,

Semne bune de belşug,

Pentru brazda de sub plug.

Doamne, binecuvântează

Casa care o urează

Pluguşor cu patru boi,

Pluguşor mânat de noi.

Sus pe cer că străluceşte

O stea mare ce vesteşte

Că se curmă de-acum

Al nevoilor pe drum.

Asta-i steaua romвnească

A unirei Si-a-nfrătirei,

Stea de viaţă, stea de spor,

Stea de bine viitor.

Fă-o, Doamne, să lucească,

Steaua noastră romвnească,

Și să stea tot între noi,

Să nu mai avem nevoi.

Toata lumea ne ascultă,

Că avem dreptate multă,

Că destul am suferit,

Fără ca să fi greşit.

De acum ni se cuvine

Ca să mai trăim și bine,

Să se ducă dintre noi

Orice grijă şi nevoi;

Să se ducă hăulind

Și cu dinţii clănţănind;

Să se ducă pe pustie, între noi să nu mai vie;

Anul Nou ne-aduce nouă

Timp mai bun şi viaţă nouă,

N-o să fim tot moldoveni,

N-o să mai fie munteni,

Ci-ntr-o Țară Românească,

Liberă şi voinicească,

Noi și ei tot să trăim,

Si-ntre noi să ne iubim,

Și cît lumea vom trăi,

Şi-n tărie vom spori.

Anul Nou ne-aduce nouă

Timp mai bun şi viaţă nouă;

Anul Nou o să ne fie început de veselie.

Mari pe mici n-or prigoni,

Mici pe mari nu vor rîvni.

În frăţie şi dreptate

Au să fie legi lucrate.

Noi cu ei mâna vom da

Şi-ntr-o horă vom juca.

Dumnezeu, care ne-ascultă,

Ne întinde hrană multă,

Şi pămîntul ce-om avea

Grâu de aur ne va da.”

  • Sorcova sau Semănatul care se practică în prima zi din Noul An ca o continuare a Plugușorului se dorește a fi promotoarea prosperității la începutul unei noi perioade. Aruncarea boabelor de grâu, porumb sau orez simbolizează rodnicia și sunt răsplătite cu nuci, mere sau bani din partea gazdelor. Dacă în trecut se mergea cu o crenguță de măr înflorită, pusă în noaptea de Sfântul Andrei în apă, în prezent se folosesc bețe împodobite cu beteală și hârtie colorată pentru a sorcovi gazdele. Iată versurile vechi ale Sorcovei care se păstrează și astăzi:

„Sorcova, vesela,

Să trăiți, să-mbătrâniți,

Ca un măr, ca un păr

Ca un fir de trandafir.

Ca merii, ca perii,

În mijlocul verii.

Ca vița de vie,

La Sfânta Marie.

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata.

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul.

Vacile lăptoase,

Oile lânoase,

Porcii unsuroși,

Copii sănătoși.

Câte cuie sunt pe casă,

Atâția galbeni pe masă.

La anul și la mulți ani!

Să trăiți să ne dați bani!”

  • Jocul Caprei este împrumutat dintr-un dans tradițional în care un băiat este îmbrăcat într-un fel de pătură colorată sau blană de capră pentru a dansa în fața gazdelor și urătorii a vesti un an mai bun și a aduce veselia în casele acestora. Urătorii sunt răsplătiți cu dulciuri, mere, nuci și bani. Iată versurile vechi ale acestei cântări:

„Vine capra de la munte

Cu steluța albă-n frunte

Are-n coarne ramuri multe

Și mai mari și mai mărunte!

Pe munte că florile

Pasc ciobanii caprele.

Bine-i șade caprei mele

Cu hurmuz și cu mărgele

Frumoasă-i căprița mea

Cu covor și cu basma

Ța, ța, ța, căpriță, ța

A trecut cerbul Carpații

Că să joace la toți frații

Cu covor împestrițat

Cu luceferi înstelat.

Pe câmpul cu floricele

Pe ape cu pietricele

Din copite scânteia

Cărările deschidea

Lumea-ntreagă bucură

Ța, ța, ța, căpriță, ța

Cu covor și cu basma

Pentru anul care vine

S-auzim numai de bine

La anul și la mulți ani!

Vine capra de la munte

Cu steluțe albe-n frunte.

Asta-i capră-adevărată.

Ța, ța, ța, căpriță, ța

Gazdele să-ți dea paraua

Și să-ți umple teșchereaua!

Hai căpriță să jucăm,

Ța, ța, ța, căpriță, ța

Câte șindrile pe casă, atâția galbeni pe masă!

Câte pene pe cocoși, atâția copii frumoși!

Câte flori sunt în livadă, atâția galbeni în ladă!

Câți cărbuni sunt în cuptor, atâtea vite-n obor!

Zi, măi! Da’ mai zi, măi!

Gazdele să-ți dea paraua

Și să-ți umple teșchereaua!

Hai căpriță să plecăm!

Ța, căpriță, ța!”

  • Jocul Urșilor se sărbătorește mai ales în Moldova, pentru a simboliza reînvierea naturii, fiind un obicei străvechi. Acesta marchează sărbătorile de iarnă de la Crăciun și până la Bobotează, fiind practicat în toată această perioadă. Deoarece la geto-daci ursul era considerat sacru, având puteri magice și tămăduitoare, se mai păstrează și astăzi acest joc de sărbători. Atât coloritul măștilor sau costumelor, cât și zgomotul tobelor și altor instrumente folosite pentru vestirea Jocului Urșilor se doresc a simboliza reînvierea naturii și izbânda vieții în fața morții. Iată versurile vechi păstrate cu strictețe sau diferite pe alocuri, de la o zonă la alta:

„Bună seara, gospodari!

Venim cu ursul din deal,

Dacă bine și voiți

Ursul nostru să-l primiți!

Na! Na! Na! Martine, na!

Nu te da, nu te muia,

Că pun mâna pe nuia,

Și nuiaua-i de răchit,

Hai, Martine, la pământ,

Și asculta-mă ce-ți cânt!

Când erai mai mititel

Erai tare frumușel,

Dar de când ai crescut mare,

Mă dai jos de pe picioare!

Na! Na! Na! Martine na!

Mai întoarce-te așa!

Joacă, joacă, Moș Martine,

Că-ți dau miere de albine

Joacă, joacă tropotit

Ca țiganul la prășit!

Ursul meu din Spania

L-am adus cu sania!

Joacă, joacă, urs nebun,

Că de nu-ți fac pielea scrum!

Na! Na! Na! Martine Na!

Joacă, joacă, nu mai sta!

Foaie verde de brăduț,

Ursul meu cu doi puiuți,

Foaie verde de dudău,

Ursul meu de la Bacău

A venit la dumneavoastră

Ca să joace-o ursărească

Na! Na! Na! Martine, na!

Nu te da nu te muia!

Joacă, joacă, ursule,

Că s-or coace murele,

Mai tare te-i îngrășa

Și prin case vei juca.

Saltă, saltă tot mai sus,

Ca și anul care-i dus!

Ia apleacă-te în jos,

Să saluți gazda frumos!

Foaie verde de secară,

Să ieși ursule afară!

Foaie verde de stejar

Sănătate, gospodari!

La anu’ și La mulți ani! ”

  • Călușul este un dans în care un grup de dansatori numiți călușari spune că îndepărtează spiritele rele și aduc spor în casele gospodarilor. Aceștia primesc drept răsplată mâncare sau băutură, dulciuri sau ce are gospodarul la dispoziție.
  • Calendarul de ceapă se utilizează pentru a prevesti rodnicia noului an sau lunile ploioase și cele secetoase. Conform acestor obiceiuri și superstiții de anul nou se curăță ceapa în 12 foi corespunzătoare celor 12 luni. În fiecare foaie de ceapă se pune câte o jumătate de linguriță de sare și se așteaptă până în dimineața anului nou pentru a vedea în care dintre ele se lasă apă și în care nu. Foile cu apă corespund unor luni ploioase, în timp ce foile fără apă corespund unor luni secetoase.

Cert este că toate aceste obiceiuri de anu nou nu corespund creștinismului, ci mai degrabă epocii precreștine când se practicau anumite ritualuri păgâne. Aceste ritualuri îmbunătățite sau adaptate vremurilor noastre se doresc a fi adevărate motive de veselie și  urări de bine între prieteni sau pe la casele vecinilor și nu numai.

  • Ciocnitul paharelor la ora zero a noului an simbolizează bucuria, rodnicia și izbânda binelui asupra răului. În unele zone se sparg pahare pentru a împlini simbolistica de-a se fi „spart necazul” sau „alungat răul”. 
  • Purtarea costumelor populare de altă dată este înlocuită acum de costume de Moș Crăciun sau alte ținute elegante și nu numai. Cert este că odată cu înnoirea anului se înnoiesc și ținutele oamenilor sau comportamentul acestora, dacă este posibil în mai bine. 

În spatele acestor tradiții se află de mii de ani dorința de a se menține vii obiceiurile, pentru a încuraja generațiile următoare să se bucure de un nou început, cu forțe proaspete.

Prin urmare, tu cum te pregătești de noul an? Fă-ți o listă cu obiective și pornește la drum cu încredere pentru realizarea acestora!

Sursă foto: pexels.com


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇