Niște Orășeni te ajută să te muți în mediul rural: „Satul românesc are nevoie de rebranding!”

Niște Orășeni te ajută să te muți în mediul rural: „Satul românesc are nevoie de rebranding!”

Octavian Viorel era în satul Slătioara din județul Vâlcea, împreună cu familia sa, când a fost declarată starea de urgență. Experiența de orășean mutat la țară i-a plăcut și i-a priit mult.

Și-a dat seama că sunt și alții ca el, care s-au săturat de traiul între patru pereți din mediul urban, unde atmosfera e din ce în ce mai poluată și totul se petrece pe repede-nainte. 

Așa a apărut ideea proiectului Niște Orășeni, care are ca scop susținerea relocării în mediul rural și realizarea unui ghid despre mutarea la sat.

Acesta e aproape gata și va fi util atât celor care vor să facă acest pas, cât și autorităților locale care vor să-și repopuleze localitățile, să reînsuflețească comunitățile și să reînvie economia.

Pentru întocmirea acestui ghid, Octavian a strâns specialiști din zone complementare, de la sociologie la mediu, de la arhitectură la educație și antreprenoriat. De asemenea, a invitat și câțiva freelanceri să încerce timp de câteva zile experiența lucratului de pe prispă.

O parte din comunitatea Viața de Freelancer care s-a mutat temporar la Slătioara

„Telemunca are un rol esențial pentru repopularea satelor și este posibilă datorită penetrării Internetului de mare viteză. Timpul curge altfel la sat și parcă este mai mult. Nu mai sunt timpii morți între casă și birou și vibrația satului îți permite să fii mai concentrat pe ceea ce faci. Am realizat acest lucru pe pielea mea și au realizat-o și membrii comunității Viața de Freelancer, care ne-au fost invitați”, explică Octavian Viorel pentru SpotMedia.ro.

Migrația din mediul urban în cel rural era un fenomen pregnant chiar și înainte de pandemie. Peste 109.000 români s-au mutat în anul 2017 de la oraşe la sate, în timp ce doar 87.000 s-au mutat de la sate la oraşe în aceeaşi perioadă, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Cei care doresc să se mute la sat sunt, în general, oameni ce nu mai sunt legați de un loc de muncă – pensionari sau oameni ce pot lucra de la distanță.

Dacă până în luna martie a acestui an puteai găsi în oraș și cultură, socializare sau petrecere a timpului liber, aceste funcții ale orașului au dispărut odată cu pandemia. Astfel, perioada de lockdown a fost revelatoare pentru mulți orășeni. Au realizat că, de fapt, viața lor se desfășoară între patru pereți. Și nu le-a plăcut această constatare.

„Apartamentul de bloc a fost văzut multă vreme drept dormitor, spațiul în care îți petreci timpul până te duci iarăși la serviciu. Pandemia – mai exact, interzicerea părăsirii apartamentului – a deschis ochii multora, care s-au trezit captivi între patru pereți. De aici și nevoia de <<evadare>> dintre betoane”. 

Octavian Viorel

Racordat el însuși atât la nevoia orășeanului de spațiu, cât și la nevoia satului de “sânge proaspăt”, a observat că există o verigă lipsă în ceea ce privește relocarea în mediul rural. „Scopul proiectului este acela de a da o linie directoare acestui trend în creștere. Doar atunci când mutarea se face în cunoștință de cauză, aceasta are șanse de reușită. Este esențial ca cei mutați să știe ce vor găsi în noua comunitate, cum este esențial și ca noua localitate să devină comunitate”, descrie Octavian importanța proiectului său.

Bună dimineața!Intervenția telefonică avută astăzi la matinalul de la Radio România Actualități a coincis cu…

Publicată de Niște Orășeni pe Luni, 5 octombrie 2020

Dar ce trebuie să știe cei care vor să dea agitația orașului pe liniștea satului

„În primul rând, cei ce se relochează trebuie să înțeleagă dacă viața la sat li se potrivește, dacă sunt dispuși să trăiască după alte reguli, date de comunitatea existentă și ritmul naturii. De la factorii sociali la cei economici, analiza amănunțită crește șansele de reușită ale mutării. (…)

De asemenea, ideal este să te muți în satul care te cunoaște, pe tine sau familia ta. Oamenii locului sunt mult mai deschiși atunci când știu de unde să te ia. Dacă acest lucru nu este posibil, atunci e bine să te orientezi spre locuri unde ai cunoștințe sau prieteni.

Este riscant să te muți într-o comunitate în care să nu te integrezi. Practic vei suferi de aceeași singurătate socială ca în oraș”, explică Octavian.

De fapt, el vorbește din propria-i experiență. Comuna Slătioara din județul Vâlcea este locul de baștină a familiei din partea tatălui său. Cunoaște bine oamenii locului din vacanțele de vară și din desele vizite pe care le-a făcut acolo. De aceea, în ceea ce-l privește, satul nu are aspecte pozitive sau negative, este în firea lui și în modul său de a fi.

Învățătură, învățăturiCrescut de bunici, am făcut primul an de grădiniță în Slătioara, apoi mi-am petrecut, fără…

Publicată de Niște Orășeni pe Joi, 17 septembrie 2020

Deși îi este foarte bine la țară, la curte, atât lui cât și familiei, este legat în continuare de oraș prin școala și grădinița celor mici. Totuși, sistemul hibrid de studiu al fiilor săi îi permite să facă naveta între sat și oraș. 

Spune că viața la oraș, sau mai bine zis cunoștințele acumulate acolo, îi permit acum să vadă oportunitățile pe care viața la sat le are de oferit: „Poate părea neobișnuit, dar văd multe oportunități de afaceri în mediul rural. Dacă m-aș fi născut în Slătioara, cred că iarba mi s-ar fi părut mai verde la oraș. Acest miraj a funcționat pentru mulți născuți acolo și nu cred că sunt diferit de ei”.

Pentru ca renașterea vieții la sat să ia amploare e nevoie inclusiv de implicarea autorităților. L-am rugat pe Octavian să ne explice de ce primăriile trebuie să fie mai deschise la ideea de a promova localitățile din mediul rural ca o destinație ofertantă pentru orășeni. 

„O localitate cu membri activi adună mai multe taxe. Dacă în comună se mai deschid și companii, cu atât mai bine! Dacă crește natalitatea și scade vârsta medie a locuitorilor, satul nu va dispare.

Cum se pot implica autoritățile locale? În primul rând, prin a face cunoscute atuurile localității, printr-un branding local sau zonal bine făcut. Suntem obișnuiți să ne atașăm de ceea ce cunoaștem, de aceea, consider necesar acest proces de rebranding al satului. Altfel, prin accesarea de fonduri pentru asfaltare, introducerea Internetului, a apei și canalizării”, spune acesta.

Astăzi a fost o zi plină, începută cu aprovizionarea necesară locuirii noastre în sat și strângerea grupului de…

Publicată de Niște Orășeni pe Luni, 24 august 2020

Octavian nu a lucrat și nu lucrează singur la acest proiect: „Mulțumirile mele ce se îndreaptă către Patria Bank, ce ne-a susținut financiar și logistic, către primarul comunei Slătioara, domnul Sorin Romcescu, pentru sprijinul acordat în colectarea datelor necesare întocmirii ghidului, către scriitorul Marius Chivu pentru strângerea unor oameni de calitate în jurul ideii inițiale, către publicațiile, televiziunile și radiourile care ne-au întrebat de vorbă și către oamenii ce au apreciat demersul nostru și ni s-au alăturat în grupul de Facebook”.

Referitor la viitorul acestui proiect, Octavian și echipa lui își doresc ca exemplul lor să fie preluat și de alte comunități, ei punând la dispoziția doritorilor know-how-ul acumulat și metodologia de cercetare.

„La nivel local, ca pași următori în Slătioara, ne dorim o indexare a caselor nelocuite și medierea ocupării lor cu noi locatari. Și crearea unui hub social pe modelul celor de la oraș, unde oamenii ce lucrează de la distanță să se strângă împreună, pentru a nu se însingura și pentru a conlucra spre binele noii lor societăți”, încheie Octavian.

Citește și: