Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat într-o conferință de presă că modificările Codului Urbanismului pe care și le dorește PSD și care sunt acum în discuție la Cameră Deputaților reprezintă o „legalizare a hoției”
„Fac un apel către liderii coaliției, domnul Ciolacu și domnul Ciucă, să trateze cu responsabilitate această chestiune. De ea depinde cum vor arăta orașele și satele. L-am auzit pe domnul Ciolacu spunând că își dorește să se întoarcă românii acasă.
Mulți dintre ei au plecat de sărăcie. Dar mulți au plecat pentru că n-au mai suportat nedreptate și legile date pentru șmecheri.
Dacă doriți să se întoarcă, domnule Ciolacu, nu mai dați legi pentru șmecheri!”, a spus Nicușor Dan.
Proiectul de Cod al Urbanismului despre care a vorbit Nicușor Dan este, în esență, o centralizate și actualizare a mai multor legi.
Codul a fost adoptat tacit de Senat. Și se află acum în dezbatere la Camera Deputaților. Potrivit calendarului anunțat, marți ar urma să aibă loc dezbateri la comisii, iar miercuri în plenul Camerei Deputaților.
Problema este că grupul PSD a propus (inițial la Senat, fără succes, și acum, din nou, la Camera Deputaților – n.red.) o serie de amendamente.
Despre acestea și despre efectul lor, Spotmedia.ro a scris deja pe larg pe 11 mai 2023, aici.
Potrivit primarului general, amendamentele PSD ridică mai multe tipuri de probleme. Iată despre ce este vorba.
Liber la construcții pe spații verzi
Nicușor Dan a amintit că legislația curentă de mediu protejează atât spațiile înregistrate ca atare în documentele de urbanism, cât și pe cele amenajate, dar neînregistrate.
Mai exact, Legea Spațiilor Verzi 24/2007 prevede că, atunci când identifică un spațiu verde, autoritatea locală are obligația de a-l înregistra ca atare, indiferent în ce fel figura el până atunci în documentațiile de urbanism.
Dacă amendamentele PSD se adoptă și devin parte din Codul Urbanismului, lucruri vor sta altfel.
Pentru a explica mai bine lucrurile, Nicușor Dan a comparat 2 situații.
Cea a cartierului-dormitor Drumul Taberei din Sectorul 6 – construit în vremea comunismului (foto 1, mai jos) – și cea a cartierului Metalurgiei Residence din Sectorul 4 (foto 2, mai jos), construit recent.
Primul are spații verzi, dar nu sunt înregistrate ca atare în Planul Urbanistic General (PUG) din anul 2000. Al doilea – pe lângă faptul că are o densitate mai mare de blocuri – nu are aproape deloc spații verzi.
Cum s-a ajuns aici?
„În vremea comunismului, în loc de Planuri Urbanistice Zonale (PUZ-uri) aveam planuri de sistematizare. După Revoluție, acele planuri de sistematizare au dispărut din legislație.
Între 1989 și 2000 - când s-a adoptat PUG în vigoare - nu a existat reglementare. A fost vid legislativ pe urbanismul din București. Ideal ar fi fost să preluăm în regimul juridic planurile de sistematizare.
În acest fel, toate spațiile verzi ar fi fost consemnate ca atare. Fără ele, PUG – care nu poate detalia în detaliu toată suprafață – a detaliat doar funcțiunea dominantă. Pe Drumul Taberei scrie L4A (zonă de locuit - n.red.).
Trebuia o documentația mai detaliată, ca ele să intre în categoria juridică spațiu verde. Neexistând destinație clară, s-au retrocedat bucăți de teren. (...)
Chiar dacă spațiile verzi nu sunt trecute în documentație, ele au fost proiectate pentru a servi blocurile. În proiectul de Cod al Urbanismului (dacă se adoptă amendamentele PSD - n.red.) dispare obligația de a menține aceste spații, dacă nu sunt prevăzute ca atare.
Zeci de mii de spații verzi din România sunt în pericol. Mii de spații verzi din București. Și nu este o chestiune teoretică.
S-a întâmplat deja. Un exemplu din Cartierul Floreasca: în perioada comunistă aveam blocuri și, printre ele, spații verzi. Iar pe spațiile verzi au apărut circa 30 de blocuri”, a precizat Nicușor Dan.
În imaginea de mai jos, blocurile sunt construite pe foste spații verzi.
De fapt, ceea ce propune Codul Urbanismului este să se poată schimba destinația spațiilor verzi care nu sunt trecute în Registrul Verde.
Iar Bucureștiului nu are Registru Verde. Așa că e greu și de imaginat cât de multe suprafețe de spații verzi s-ar putea betona.
Nicușor Dan a explicat de ce nu avem Registru Verde.
„E o 'șopârlă' în Legea 24/2007. La alineatul 9 (din art 18 – n.red.) se prevede că spațiile private nu pot fi inventariate și declarate ca spații verzi decât dacă facem înainte expropriere.
Exproprierea ar costa miliarde de euro. Nu avem banii. Așa că, în condițiile noului Cod, proprietarii ar veni și ne-ar spune fie 'Expropriați-ne!', fie 'Acestea nu sunt spații verzi, lăsați-ne să construim'”.
Dacă ai bani de amendă, distrugi cât spațiu verde vrei!
„În Legea 24/2007 a spațiilor verzi urbane există sancțiune pentru schimbarea destinației spațiilor verzi. Care este proporțională cu numărul de metri pătrați care sunt schimbați.
În proiectul de cod al urbanismului, această prevedere este modificată pentru o amendă care este unitară, indiferent de suprafața pe care o schimbi.
E între 50.000 lei și 500.000 lei, indiferent de suprafață.
Asta înseamnă că sancțiunea pentru cineva care schimbă destinația unui spațiu verde și care plătește jumătate din minim, în primele zile, e 25.000 lei. Asta va fi sancțiunea pentru oricine schimbă destinația oricărei suprafețe de spațiu verde”, a mai spus Nicușor Dan.
Jocul PUZ-urilor. Cine știe cum, va putea construi ce vrea
„O chestiune legată de principiul legalității, care în opinia mea este cea mai gravă, așa cum am spus la început. Dacă un PUZ este anulat și dacă în intervalul în care el a fost în vigoare, în baza lui se emite autorizație de construcție care nu e contestată înainte să fie anulat PUZ-ul aceasta - prin efectul legii - rămâne în vigoare.
Adică un proprietar de casa se trezește cu un panou care-l anunță că vecinul lui va construi 14 etaje lângă el. Consulta un avocat. Avocatul află că PUZ-ul a fost anulat. Consultă legea și îi spune proprietarului 'Nu mai ai nicio posibilitate să contești (blocul de 14 etaje – n.red.). Cineva a anulat PUZ-ul înaintea ta'”, a declarat Nicușor Dan.
Acesta a spus că și limitarea la 5 ani a perioadei în care poate fi contestat un PUZ e, de asemenea, problematică.
„O chestiune care provine din legea actuala a urbanismului, profund nociva și care face obiectul mai multor contestații la CCR: un PUZ nu poate fi contestat decât într-o perioadă de 5 ani de la momentul emiterii sale.
Ce înseamnă asta? Există mai multe documentații de urbanism din anii 2000 – 2010 care au rămas în vigoare prin diferite mecanisme juridice. Dar doar exemplul PUZ Parcul Tineretului. Deci oricine ar fi afectat de construcții ridicate în baza unor astfel de PUZ-uri, n-ar putea contesta”, a mai spus Nicușor Dan.
Primarul general susține că primăriile de sector n-ar trebui să adopte PUZ-uri, așa cum își dorește PSD, prin amendamentele depuse la proiectului Codului Urbanismului.
„Se dorește ca PUZ-urile să nu mai fie votate de Consiliul General, ci de Consiliile Locale ale sectoarelor.
Când, în sfârșit, există voința la nivelul PMB să terminăm cu haosul, se dorește să treacă PUZ-urile la sectoare. Iar sectoarele nu au – prin structurile de specialitate – această competență. Pentru că până acum nu au emis PUZ-uri, ci doar Planuri Urbanistice de Detaliu (PUD), chestiuni de amploare mult mai mică.
Singurul PUZ făcut de fiecare primărie de sector este PUZ-ul coordonator de sector. Și acestea au fost anulate de instanță.
Un exemplu din Sectorul 2. PUZ-ul coordonator prevedea bloc de 14 etaje peste clubul Bamboo (care e pe mal de lac). Problema e că Legea Apelor prevede necesitatea unei fâșii de spațiu verde pentru protecția malului de lac.
Și atunci, 'specialiștii' care au elaborat PUZ Sector 2 au pus fâșia de spațiu verde în lac. Pe luciul apei. E un fals pe care instanța l-a constat în cazul acestui PUZ”, a mai spus Nicușor Dan.
Puteți vedea imaginea fâșiei de lac trasată pe luciul apei în imaginea de mai jos:
Nu în ultimul rând, Nicușor Dan susține că avizele pentru conectare la rețele ar trebui date, în continuare de PMB, nu de primăriile de sector. Iată de ce.
„Deși PMB gestionează termoficarea, relația cu Apa Nova (care furnizează apa rece și serviciile de canalizare în oraș) și transportul în comun, toate competențele pe rețele și branșamente sunt trecute la primăriile de sector.
De ce? Pentru că nu am vrut să dăm autorizații de rețele pentru construcții ilegale. Un singur exemplu: Kiseleff 45, denumit și Grădinile Versailles ale Bucureștiului.
Erau acolo grădinile și 2 clădiri interbelice (în centrul imaginii de mai jos - n.red.).
În locul lor s-au făcut 2 blocuri, contestate deja în mai multe litigii (le puteți vedea în imaginea următoare - n.red.):
Noi am refuzat să emitem autorizații pentru conectare la rețele a acestor blocuri. Pentru că dacă vor fi conectate la rețele, vor fi funcționale și va fi imposibil să revină la situația anterioară.
Primarul de sector – cu toată bunăvoința sa – fără toate informațiile pe care le avem noi, nu va ști nici în acest caz și nici îl alte zeci de cazuri similare – și va da autorizațiile pentru rețele”, a mai spus Nicușor Dan.