Mai mulţi parlamentari social-democrați încearcă să folosească pretextul unei reorganizări a legislației de urbanism ca să dea undă verde supraaglomerării Bucureștiului, mutilării de spații verzi și chiar intrării în legalitate a unor clădiri construite cu încălcarea normelor în vigoare.
Și Ministerul Dezvoltării are o inițiativă care – în numele descentralizării administrației locale – riscă să creeze haos, în Capitală. Mai exact, printr-un amendament, Ministerul Dezvoltării propune ca și administrațiile de sector să își poată aproba singure Planuri Urbanistice Zonale (PUZ). Iar în temeiul lor s-ar putea construi clădiri multe și mari, fără coordonare cu tot ce se întâmplă în restul orașului.
Iată cum s-a ajuns aici, cât de mare este riscul pentru București și ce urmează.
Pe 7 aprilie 2023, Guvernul României - prin Secretariatul General - a trimis la Senat un proiect de lege privind „Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor”.
În expunerea de motive se arată că, pe lângă că adoptarea Codului e o prioritate a programului de guvernare 2021 - 2024, Guvernul României și-a asumat și în PNRR „sistematizarea și codificarea legislației” de profil, astfel încât aceasta „să sprijine implementarea investiţiilor în tranziţia spre clădiri verzi”.
„Conform PNRR, Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor va corela, simplifica şi codifica într-un singur act normativ cel puţin 10 acte normative din domeniul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor.
Totodată, România şi-a asumat prin PNRR reducerea cu cca. 50% a termenelor de avizare-autorizare a construcţiilor de către entităţile relevante, comparativ cu durata procesului la nivelul anului 2020, de la 270 de zile la 135 de zile pentru întregul proces de avizare-autorizare a construcţiilor, astfel cum a fost analizat în raportul Băncii Mondiale, Doing Business Report”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege înaintat Senatului de către Guvern.
Comisia de Administrație a Senatului a început să lucreze pe forma Codului propusă de Guvern. Iar grupul PSD din Senat (din care fac parte și foști primari - n.red.) a propus o serie de amendamente care riscă să creeze haos în București.
În plus, și Ministerul Dezvoltării a depus un amendament controversat.
Ministerul Dezvoltării: Când PMB nu dă aviz pentru PUZ-uri, să o facă sectoarele!
În aproape tot Bucureștiul, regulile de urbanism după care se poate construi sunt acum cele din Planul Urbanistic General (PUG) din anul 2000. Doar la Sectorul 2 - după mai multe procese - a reintrat în vigoare un PUZ Coordonator de sector adoptat de Consiliul General pe 14 august 2020 și care modifică PUG.
Cu titlu general, însă, cine vrea să construiască mai mult decât îi permite PUG-ul are nevoie de PUZ. Iar PUZ-urile au fost - cel puțin în perioada 2016 - 2020, în București - documentații folosite pentru acordarea de derogări. Adică PUZ-urile le-au permis proprietarilor și dezvoltatorilor să ridice clădiri mai înalte, mai voluminoase și/sau cu o amprentă la sol mai mare.
În baza unor astfel de PUZ-uri, în timpul administrației PSD - ALDE din perioada 2016 - 2020, s-au construit blocuri și imobile moderne, cu sticlă și inox, care au stricat aspectul unor zone centrale ale orașului.
Nicușor Dan a decis să pună capăt acestor practici. A obținut suspendarea PUZ-urilor coordonatoare ale sectoarelor 2, 3, 4 (pentru zona de Sud), 5 și 6. În majoritate, acele PUZ-uri au fost între timp anulate în instanță.
Lucrurile s-ar putea schimba însă. Printr-un amendament consultat de spotmedia.ro, Ministerul Dezvoltării vrea ca avizul de inițiere a PUZ-urilor solicitate de persoane fizice și de firme să poată fi dat și de cele 6 primării de sector.
Mai jos puteți consulta textul amendamentului, așa cum a fost el propus de Ministerul Dezvoltării:
Într-un oraș mare ca Bucureștiul există posibilitatea ca PMB să nu reușească să proceseze toate documentațiile depuse pe firme și persoane fizice. Caz în care primăriile de sector ar ajunge să dea avizul de inițiere.
Primăria lui Nicușor Dan cu monumentele, iar primarii de sector cu restul orașului
Potrivit proiectului de Cod propus de Guvern, PUZ-urile urmează să fie aprobate de consiliile locale sau Consiliul General. Formularea este una generală, acoperitoare, întrucât Codul nu se referă doar la București, iar celelalte orașe nu au decât consilii locale, nu și Consiliu General.
Cu privire la București, printr-un amendament, Ministerul Dezvoltării vrea să definească și situațiile în care PUZ-urile trebuie aprobate doar de Consiliul General.
Mai exact, atunci când PUZ-urile vizează:
- clădiri monument sau din zone protejate
- zone pe care PUG le stabilește ca fiind centrale
- arii care se întind în mai multe sectoare simultan
- operațiuni de modificare a funcțiunilor industriale ale unei zone stabilite prin PUG
- operațiuni de regenerare și/sau restructurare urbană.
Prin amendamentul lor, social-democrații vor să limiteze puterile PMB și ale Consiliului General, care ar urma să aibă competențe doar cu privire la PUZ-urile care privesc:
- imobile monument
- clădiri și terenuri din zone protejate
- terenuri care depășesc limita administrativ-teritorială a unui sector şi/sau care se realizează în extravilan
Asalt asupra puținului spațiu verde din București
Pentru moment, OUG 195/2005 prevede - la articolul 71 - că „schimbarea destinaţiei terenurilor amenajate ca spaţii verzi prevăzute în planurile urbanistice este interzisă”.
Parlamentarii PSD propun, însă, prin amendament la proiectul Codului, abrogarea acestui articol.
Care ar putea fi scopul? Înțelegem din alte amendamente depuse de grupul PSD.
Mai exact, printr-un alt amendament, social democrații vor ca prin PUZ-uri să poată fi modificate nu doar clădirile, străzile și rețelele de utilități, ci și „spațiile verzi și plantate”.
În plus, printr-un alt amendament, grupul PSD cere ca doar în cazul spațiilor verzi aflate în proprietate publică și care sunt „inventariate în registrele locale ale spațiilor verzi” să nu fie permisă schimbarea destinației.
La acest moment, Bucureștiul nu are un registru actualizat și funcțional al spațiilor verzi. Iar asta înseamnă că majoritatea spațiilor verzi din oraș riscă o schimbare a destinației.
Nici noțiunea de „spațiu verde amenajat” nu e foarte clară. Există riscul ca un proprietar - fie el stat, primărie, firmă sau persoană fizică - să își lase intenționat terenurile neîngrijite ca să aibă apoi motiv să spună că nu sunt „amenajate” și să ceară să le schimbe destinația în spații în care să se poată construi.
Pentru un oraș ca București - în care suprafața de spațiu verde e sub 10 mp/locuitor - ar fi o catastrofă!
Ce probleme ridică acest amendament a explicat pentru spotmedia.ro deputatul Alin Apostol (USR), membru în Comisia de Administrație Publică și amenajarea teritoriului din Camera Deputaților.
„Amendamentul nu face referire la spațiile verzi private. La acest moment, potrivit OUG 195/2005, proprietarii acestor spații verzi private nu le pot schimba destinația.
Ceea ce e important, printre altele, pentru autoritățile locale care vor să facă exproprieri.
Spre exemplu, Primăria Sectorului 2 vrea să cumpere o porțiune (4 hectare - n.red.) din Parcul Plumbuita. Prețul este accesibil pentru că proprietarul nu poate schimba destinația acelui spațiu (se judecă pentru asta, dar ar prefera să vândă spațiul cu funcțiunea de spațiu verde - n.red.). Dacă ar putea să-l transforme imediat în spațiu construibil, prețul ar exploda. Și per total, de pierdut ar avea comunitatea.
Și la fel s-ar întâmpla și cu alte spații din oraș”, a precizat Alin Apostol.
Nu în ultimul rând, PSD își dorește ca actele prin care se schimbă ilegal destinația spațiilor verzi să nu mai fie „lovite de nulitate” - așa cum stabilește acum OUG 195/2005 și cum a prevăzut și Guvernul în proiectul de Cod - ci să devină „anulabile” sau „anulabile în parte”.
Soluție pentru „albirea” clădirilor construite ilegal
Articolul 56 din Legea 350/2001 prevede că nu se pot iniția documentații noi de urbanism pentru intrarea în legalitate a unei clădiri construite cu încălcarea legii. Prevederea a fost preluată și în proiectul de Cod al Guvernului.
PSD vrea eliminarea aceste prevederi din Cod.
Proiectul de Cod propus de Guvern prevede, la Articolul 146, litera b), că atât cei care inițiază, cât și consilierii locali care votează inițierea de documentații de urbanism noi al căror scop este intrarea în legalitate a unor clădiri construite ilegal comit o infracțiune și riscă închisoare de la 3 luni la 1 an sau amendă.
PSD cere eliminarea acestor prevederi legate de închisoare și amendă pentru cei care inițiază sau votează documentații noi pentru intrarea în legalitate a clădirilor construite ilegal.
Radu Mihaiu (USR): Amendamentele duc la ghetoizarea Bucureștiului
„Este un dezastru, din punctul meu de vedere. Pentru că aceste PUZ-uri care se duc la sectoare înseamnă ghetoizarea Bucureștiului.
Înseamnă că judecăm local ceva ce ar trebui văzut în ansamblu. Nu ne mai gândim cât de aproape suntem de spital, de școală sau de creșă. Ce facem cu traficul din aceste cartiere.
Și ne uităm doar la interesul local: avem un dezvoltator acolo pe care ar trebui să îl mulțumim.
Ar fi un dezastru trecerea PUZ-urilor la sectoare. Ca primar de sector vă spun: nu e în regulă să se întâmple așa.
Mai sunt și alte amendamente periculoase. Spre exemplu, cel al PSD care definește spațiul verde în așa fel încât aproape niciun spațiu verde din București nu se încadrează.
Sunt amendamente care ar permite intrarea în legalitate a construcțiilor ilegale, care n-au respectat documentațiile de urbanism.
Ți-ai construit un bloc P+10 când trebuia să faci P+4? Acum (dacă amendamentele s-ar adopta odată cu Codul - n red.) se poate porni o procedură prin care P+10 să devină legal”, a declarat primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu.
Întreaga declarație, în postarea de mai jos:
Alin Apostol (USR): Sunt șanse mari să se adopte în forma nocivă!
„Proiectul poate intra chiar săptămâna viitoare la plenul Senatului. Dacă nu, peste încă o săptămână.
Apoi, va merge la Camera Deputaților. E nevoie de timp pentru avize și rapoarte. Apoi, va ajunge la plen, în Camera Deputaților ... Până la finalul sesiunii parlamentare sigur îl trec.
Per total, Codul merge într-o direcție bună, pentru că ușurează modul de lucru. Nocive sunt aceste amendamente împotriva cărora vom lupta.
Cu sprijin de la PNL - care a depus o serie de amendamente în aceeași linie - PSD poate să își treacă aceste amendamente. Discuția acum este dacă să le voteze pe rând sau la pachet.
O soluție este presiunea publică până la retragerea acestor amendamente”, a mai spus Alin Apostol pentru spotmedia.ro.