Primarul general al Capitalei Nicușor Dan a declarat că – în contextul scumpirilor la energie – Primăria Capitalei poate crește substanțial subvenția la încălzire. Dar că nu garantează că nu vor fi și bucureștenii nevoiți să scoată bani în plus din buzunar, pentru a-și achita factura la încălzire și apă caldă, în iarna care urmează.
„Până la 1 noiembrie, prețul gigacaloriei real de producție este 206 lei. Se adaugă 220 lei pentru transport și distribuție. Și la fiecare preț se adaugă TVA de 19% la fiecare dintre ele.
Prețul rezultat cu TVA inclus este 506 lei per gigacalorie. Atât costă PMB să ducă gigacaloria la scara de bloc.
Din acești 506 lei, oamenii plătesc 164 lei, iar restul de 340 lei sunt plătiți de PMB.
Prețul de producție, conform ANRE, s-a modificat deja. Nu mai este 206, ci 329 lei, plus TVA.
Urmează o modificare și pe transport și distribuție. Acum are loc la Termoenergetica SA o ședință. Vor stabili și ei un preț cu care vor merge spre ANRE (la fel cum a făcut ELCEN, pentru stabilirea prețului de producție).
Și abia după ce și Termoenergetica SA va avea acest preț aprobat, vom ști care este, de fapt, prețul final, total, al gigacaloriei.
Apoi, legat de TVA pentru ambele componente ale prețului.
Acum, TVA este 19% pentru majoritatea operațiunilor (inclusiv cele din termoficare -n.red.)
Dar de la 1 ianuarie, potrivit unei legi din vară (adică potrivit Legii 196/2021 - n.red.) de la 1 ianuarie, și pentru producție și transport de energie termică TVA va scădea de la 19% la 5%.
Și vorbim, deci, despre 2 prețuri. Unul care se va aplica de la 1 noiembrie (și care e încă în curs de alcătuire – n.red.) și încă unul, de la 1 ianuarie (care se va aplica odată cu scăderea TVA – n.red.), a precizat Nicușor Dan.
La solicitarea jurnaliștilor prezenți al conferință, Nicușor Dan a refuzat să spună cu cât vrea Termoenergetica SA să crească prețul pentru transport și distribuție, susținând că „este o discuție în curs”.
Dar – a mai spus Nicușor Dan – prețul gigacaloriei va fi 650 de lei sau mai mult.
De asemenea, Nicușor Dan a susținut că, la acest moment, raportul pentru plata gigacaloriei este de 2 la 1 (în sensul că 2 treimi din preț sunt achitate de PMB, iar a treia parte este plătită direct de consumator – n.red.).
„Dar acest raport ar putea să crească. Subvenția este de 950 de milioane de lei pe an. Și așa cum am promis, o vom plăti. La nivelul lunii mai aveam circa 550 de milioane de lei datorie către Termoenergetica. Acum mai avem 150-160 de milioane de lei.
Și pe 7-8 noiembrie vom primi cotele defalcate de la Guvern. Și vom achita 109 milioane de lei.
Putem suplimenta bugetul (pentru subvenție – n.red.) cu 100-200 de milioane de lei. Putem”, a mai spus Nicușor Dan.
Acesta a susținut, însă, de fapt Consiliul General va lua o dezicizie cu privire la cât din viitorul preț al gigacaloriei vor plăti consumatorii (cetățeni, instituții etc).
Întrebat dacă poate garanta că bucureștenii nu vor plăti mai mult la iarnă pentru încălzire, Nicușor Dan a răspuns: ”În acest moment, nu. Ceea ce vă spun este că subvenția va fi substanțială și foarte, foarte probabil, mult mai mare decât cei 340 de lei pe care îi dăm acum”.
***
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.