După ce a devenit parte dintr-o familie de agricultori, IT-istul Marius Pașca (37 de ani) și-a dat seama că – deși își cunosc bine meseria și sunt administratori implicați – mulți fermieri români nu își ating potențialul în afaceri.
Așa că a creat un instrument de digitalizare în agricultură, prin intermediul căruia vezi de pe telefon ce se întâmplă în câmp, știi exact ce ai de făcut tot anul, dar și cum fiecare hectar îți influențează productivitatea fermei.
Invitat la Digital Shift, Marius Pașca a explicat pe larg ce înseamnă digitalizarea lucrului în câmp, dar și care sunt beneficiile incontestabile ale investiției în tehnologie.
Marius Pașca are 37 de ani. De mic a fost pasionat de IT, iar în 2007 a absolvit Facultatea de Știința Calculatoarelor la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca. Apoi a lucrat, mai mulți ani, în consultanță, în domeniul IT. A fost o perioadă în care tânărul a înțeles cum funcționează procesele de business, dar și ce presupune automatizarea lor.
Primul contact cu agricultura l-a avut în 2015, când și-a cunoscut soția, fiică de fermieri.
„Împreună cu cumnatul meu, Cătălin, am început să înțelegem cu ce se mănâncă agricultura. Eu, cel puțin, până în momentul ăla, știam doar că pământul produce mâncare. În rest, ce să știe un IT-ist despre cum se seamănă porumbul?
În schimb, aveam experiență în optimizare de procese, în mai multe industrii. Și am înțeles că, orice business ai face, e nevoie să urmărești anumite cifre, ca să înțelegi ce ai făcut rău, ce ai făcut bine și cum să îți crești performanțele. Și poți urmări cifrele doar dacă ai un sistem informatic care să îți colecteze datele, să le stocheze și să te ajute să le interpretezi exact așa cum ai nevoie”, a explicat Marius Pașca.
Toată ferma, pe un singur ecran. Cu cât mai simplu, cu atât mai bine
Fermierii care lucrează câteva sute de hectare anual trebuie să facă față la o mulțime de provocări.
De multe ori, dețin doar o parte din terenul lucrat și sunt nevoiți să ia restul în arendă, de la proprietari cărora trebuie să le plătească, anual, un beneficiu în bani sau în produse (sau chiar sub ambele forme). E o operațiune care necesită planificare.
Apoi, culturile trebuie „rotite”. Asta înseamnă că fermierul nu poate planta de prea multe ori aceeași cultură pe o suprafață de teren, ca să nu secătuiască solul. E nevoit, deci, să își alcătuiască un plan anual de semănat, care să țină cont și de activitatea din anii trecuți.
În plus, același fermier ia semințe de la firme specializate la momentul semănatului.
Dar de multe ori, le plătește abia după ce încasează banii din recolta înființată cu acele semințe. În același regim se plătesc și substanțele pentru tratarea culturilor.
Nu toate culturile se recoltează în același timp. Iar odată ce este recoltată, parte din producție se poate vinde imediat - pentru a asigura flux de numerar în fermă - iar parte se poate stoca.
Una peste alta, e clar că, în permanență, agricultorul trebuie să urmărească fluxuri de produse, de lucrări și de bani. Și uneori - oricât de experimentat ar fi, îi scapă unele aspecte.
Iată de ce spune Marius Pașca - fondatorul AgroCity - că e nevoie de o aplicație IT pentru managementul fermei.
„Aș lua-o de la începutul anului agricol, când, ca fermier, îți faci planificarea culturilor.
AgroCity îți pune la dispoziție o fișă a culturii și îți planifică tot ce trebuie făcut, în funcție de informațiile pe care le introduci. Lucrările sunt stabilite de tine și tot tu stabilești care e norma ta de consum (de semințe, de motorină pentru tractoare și combine – n.red.).
Cumva, e temelia anului agricol. Tu știi că trebuie să pui 100 de hectare de grâu, 300 de hectare de porumb și 150 de hectare de rapiță. Îți stabilești și consumul necesar aceste pentru culturi. Sistemul îți înregistrează datele, pe parcursul anului agricol.
Poți stabili de la început producția pe care vrei să o faci, în funcție de un preț de vânzare pe care îl anticipezi.
Și pe parcurs, vei ajunge să vezi cum fiecare parte din fiecare hectar îți influențează productivitatea fermei. Totul, pe același ecran”, a explicat Marius Pașca, în studioul Spotmedia.ro.
IT-istul spune că a încercat să gândească și ca un agricultor, atunci când a creat aplicația. Și că a investit mult în crearea unui sistem intuitiv și prietenos cu utilizatorul, care să nu-l obosească pe fermier.
De pe telefon, afli cum lucrează tractoarele aflate pe câmp. Apoi, vin statisticile
„Sistemul nostru este interactiv. Sunt componente pentru care avem transmitere de date în real time.
Spre exemplu, e clar că întotdeauna urmărești tractoarele care sunt pe parcelă (prin intermediul unui GPS montat pe tractor care transmite informații către aplicație - n.red.). Vezi ce fac, ce și cum lucrează.
Adică trebuie să-i poți spune șoferului: uite, am observat că la ultimele 2-3 treceri ai mers cu viteză fluctuantă, te rog de acum înainte să mergi cu viteză constantă. Lucrurile astea ajută foarte mult la performanța pe care ți-o dorești, într-o lucrare.
Apoi, avem senzori de temperatură și umiditate în sol, care transmit date la intervale diferite: la 1 minut, la 5 minute, la 2-3 ore.... Depinde ce vrea să urmărească fiecare fermier.
Sigur, nu prea are sens să iei temperatura din sol la minut. Întotdeauna vrei să vezi cum a evoluat în timpul unei zile, la câteva ore. Și-atunci nu e chiar o transmisie în timp real.
Iar lucrările pe care le-au făcut tractoarele, spre exemplu, le analizăm după anumite ore ale zilei. Poți să vezi, în timp real, că tractorul a lucrat deja o parcelă. Dar abia după finalizarea lucrării, fermierul poate vedea: câtă motorină sau câte input-uri (semințe, tratamente etc) s-au consumat. Pentru că datele n-ar folosi la nimic, dacă ar fi transmise în timp real. Pentru o analiză, e nevoie de finalizarea lucrării”, a precizat Marius Pașca.
Iar odată ce primește toate aceste date, fermierul va ști: cum a lucrat fiecare utilaj din ferma sa, dar și ce și cât s-a consumat. Pe măsură ce anul agricol merge înainte, va putea introduce date legate de recolte și de sumele pe care le-a obținut din vânzarea acestora.
La final de an, acesta va ști clar ce randament a avut în fermă, ce culturi i-au adus cei mai mulți bani, dar și în ce condiții s-a lucrat pentru a obține anumite performanțe. Sunt informații care îi pot fi de folos fermierului pentru planificarea următorului an agricol.
Modul separat pentru fiecare tip de activitate
Pașca susține că AgroCity poate urmări orice tip de activitate agricolă, nu doar pe cele care țin de culturile în câmp. Spre exemplu, un fermier care - pe lângă culturi vegetale - crește și animale ar putea, la fel de bine, să folosească aplicația.
„Practic, aplicația este făcută modular. Avem un nucleu organizațional, cu pământuri și tot ce înseamnă stocuri, parcele și culturi. Nu prea poți avea o fermă fără să ai aceste lucruri.
Pe lângă acest core (nucleu -n.red.), avem un modul de controlling care se pretează foarte mult pentru holdinguri și corporații, în care ai centre de cost și profit. Ai revizii la utilaje, ai dobânzi de pus, pe care vrei să ți le înregistrezi într-un cash flow. Avem și componenta asta financiară. E un modul de sine stătător. Îl accesezi dacă vrei.
Așa cum am spus, avem un modul pentru utilaje. Dacă vrei să ți le urmărești, iei și acest modul”, a mai spus Marius Pașca.
Potrivit acestuia, costurile cu modulele de bază încep de la 1 euro pe hectar pe an și - cu toate opțiunile oferite acum de Agrocity - ajung la 5-6 euro pe hectar, pe an.
Cine și ce trebuie să învețe, pentru digitalizarea fermei
„Cel care trebuie să învețe să folosească aplicația este managerul de fermă. Ceilalți actori – cum ar fi șoferii de utilaje sau muncitorii din depozite sau din silozuri – au foarte puțin de învățat.
Să luăm un exemplu. Dacă n-ai aplicația electronică în fermă, când e nevoie de o lucrare, șeful de fermă sună șoferul de utilaj și îi spune: mergi acolo să faci lucrarea cutare. Cum traducem noi asta în aplicație? Are și șoferul de utilaj aplicația instalată (pe telefon -n.red.) , dar numai cu acele componente necesare pentru lucrări. Aplicația pentru șoferi e foarte simplă.
Prin intermediul ei, șoferul primește sarcina. Uite, aici trebuie să mergi, să faci lucrarea. Șoferul poate chiar să urmărească traseul pe care l-a urmat când s-a mai dus, anterior, la acea parcelă. Poate fi util, mai ales dacă e noapte, să spunem. Iar la final, confirmă realizarea lucrării, în aplicație”, a explicat Marius Pașca.
În 10 ani, vom aveam tractoare fără șofer
Marius Pașca spune că - după mai puțin de un an de la lansarea aplicației - ea deservește deja circa 30.000 de hectare din România. Și că la anul își dorește să atragă alți clienți, iar aplicația să fie folosită pe 250.000 de hectare. În plus, Agrocity ar putea fi disponibilă, în curând, și în țările din vecinătatea României.
În context, l-am întrebat pe Marius Pașca cum crede că va evolua digitalizarea și tehnologizarea agriculturii românești, în următorii 10 ani.
„E clar că tehnologii deja avem. Atât din punct de vedere al programelor informatice pentru fermă, cât și al utilajelor. Deja în SUA sunt utilaje care nu mai au nevoie de conducători auto. Le programezi și pot să-ți facă anumite lucrări.
Din păcate vedem că, în România, forța de muncă e din ce în ce mai puțină. Și tind să cred că, de voie, de nevoie, o să ajungem spre anumite locuri și ferme, în care o să vedem tractoare conduse autonom și la noi în țară. Sunt fermieri deschiși către acest lucru”, a spus fondatorul AgroCity, în studioul Spotmedia.ro.
Mai multe despre cum a fost primită prima aplicație românească de digitalizare în agricultură de fermieri, dar și despre ce oferă ea și ce noi facilități vor fi oferite află ascultând integral podcastul realizat de Gabriel Kolbay cu fondatorul AgroCity, Marius Pașca.