Poți afla tot ce te interesează despre ce face și cum cheltuiește o primărie banii publici printr-o simplă solicitare de informații. Iată cum să o formulezi, unde să o trimiți și cum stabilești dacă răspunsul pe care ți l-a dat instituția este corect, complet și întocmit cu bună credință.
Se înlocuiesc bordurile abia montate pe strada ta? Se schimbă iar băncile din fața blocului, deși nu era nevoie de altele noi? Sau poate ai văzut că se taie arbori și se distruge puținul spațiu verde rămas între blocuri?
Ești cetățean și ai un cuvânt de spus în fiecare dintre aceste situații! De fapt, ai dreptul să afli tot ce fac primăria și instituțiile din subordinea ei, din bani publici, proveniți din taxele și impozitele tale și ale celorlalți cetățeni.
Cum îți dai seama că primăria nu îți dă suficiente informații?
În mod normal, primăria ar trebui să găsească singură calea să te informeze, pe înțelesul tău, cu privire la toate lucrurile pe care le face.
Spre exemplu, dacă lărgește un trotuar pe spațiul verde, ar trebui să pună pe stradă un panou cu informații, care să te ajute să afli, printre altele: cine a comandat lucrarea și cine o execută, în baza cărei autorizații de construire se lărgește trotuarul, dar și în ce perioadă se va munci acolo (cu menționarea datei de început și a celei de finalizare a șantierului).
Dacă e vorba despre defrișarea unor arbori - în cazul în care lucrarea e legală - muncitorii vor fi însoțiți măcar de un șef de echipă. Iar acesta trebuie să poată arăta o autorizație de defrișare emisă de primărie pentru arborii pe care se taie. Sau ar trebui să poată indica măcar un link pe site-ul primăriei, unde se poate consulta autorizația respectivă.
Dacă nu reușești să identifici ușor astfel de informații, înseamnă că instituția se ferește să le facă publice.
În primul episod al podcastului Citizen, am descoperit, împreună cu Irina Zamfirescu - activist pentru drepturile omului la ActiveWatch - cum să solicităm informațiile care ne interesează, în așa fel încât să instituția să ni le și pună la dispoziție.
Primul pas: află cine și pentru cine lucrează
Să spunem că observi câțiva muncitori care înlocuiesc băncille noi din fața blocului cu altele, mai arătoase. Dacă ți se pare o risipă de bani, ar trebui, mai întâi, să afli cine e responsabil.
În funcție de localitatea ta, îți poți da seama cine a comandat înlocuirea băncilor. Dacă stai într-un oraș cu o singură primărie sau într-o comună, inițiativa de a înlocui băncile este fie a primăriei, fie a Administrației Domeniului Public (ADP) din subordinea acesteia.
Dacă stai în București, trebuie să afli, mai întâi, care dintre cele 7 primării de se ocupă de înlocuirea băncilor. O astfel de lucrarea ar putea fi compandată și de Primăria Generală, dar și de una dintre cele 6 primării de sector.
„Poți afla ușor, dacă îi întrebi direct pe oamenii care muncesc acolo”, a explicat Irina Zamfirescu, la Citizen.
Odată ce ai aflat cine schimbă băncile, știi și cui să îi ceri informații despre lucrare.
Cum să formulezi o solicitare de informații
Primăria funcționează cu bani publici, colectați din taxele și impozitele plătite de cetățeni și de firme. Așa că Legea 544/2001 - pe care o poți citi integral aici - îți dă dreptul să afli cum cheltuiește primăria banii.
În cazul înlocuirii băncilor, ai dreptul să afli, mai întâi, când au fost montate băncile vechi, cât au costat ele și de la cine au fost cumpărate. Apoi, instituția e obligată prin lege să îți spună cine a luat decizia de a înlocui acele bănci, de la cine le-a cumpărat pe cele noi, dar și prin ce tip de procedură de achiziție.
De asemenea, dacă i-o ceri, instituția va trebui să spună și ce instituție a lucrat, propriu-zis, la înlocuirea băncilor și care a fost costul lucrărilor.
Ca să primești răspunsuri, formulează o solicitare în baza Legii 544/2001. Iată câteva reguli de bază:
- adresează cererea șefului instituției. Spre exemplu, dacă ceri informații de la Primăria Generală, poți utiliza ca formulare de adresare „Către PMB/În atenția domnului primar general”.
- scrie clar, din start, cine ești (numele și prenumele), ce dorești și menționează temeiul legal în care ceri informații. Spre exemplu: ”Numele meu este Gabriel Kolbay și vă rog să îmi comunicați, în temeiul Legii 544/2001, următoarele informații de interes public”.
- precizează unde vrei să primești răspunsul. Menționează clar adresa de email sau adresa fizică la care vrei să primești informațiile solicitate. În caz contrar, instituția ar putea invoca faptul că nu ți-a răspuns din cauză că n-a știut cum să o facă. Noi folosim, adesea, formularea ”Vă rog să îmi comunicați răspunsurile dumneavoastră, în format scris, la adresa gabriel.kolbay@spotmedia.ro sau telefonic, la numărul...”. De asemenea, dacă îți sunt de folos datele în format deschis (editabil, într-un document în care să le poți găsi cu funcția „find”), menționează „Vă rog să îmi comunicați informațiile în format deschis”.
- solicită, via email, numărul de înregistrare al solicitării pe care ai trimis-o. Dacă depui cererea în format tipărit, la registratura primăriei, cere și păstrează, de asemenea, numărul de înregistrare. Te va ajuta să comunici cu instituția și să demonstrezi, la nevoie, că ai solicitat informația la o anumită dată.
- oferă-ți datele de contact. Pune le dispoziția instituției un număr de telefon la care răspunzi și o adresă de email la care să poți fi contactat pentru detalii. Chiar dacă ai scris deja aceste date în cuprinsul cererii, e indicat să le menționezi încă o dată, ca informații de contact.
Unde să trimiți solicitarea
Irina Zamfirescu spune că, dacă soliciți informații de interes public de la o primărie, spre exemplu, solicitarea ta ar trebui să ajungă la adresa centrală de contact a instituției.
Iată care sunt adresele, pentru cele 7 primării din Bucureși:
- Primăria Municipiului București: relatiipublice@pmb.ro
- Primăria Sectorului 1: registratura@primarias1.ro
- Primăria Sectorului 2: infopublice@ps2.ro
- Primăria Sectorului 3: relatiipublice@primarie3.ro
- Primăria Sectorului 4: contact@ps4.ro
- Primăria Sectorului 5: primărie@sector5.ro
- Primăria Sectorului 6: prim6@primarie6.ro
Poți trimite solicitarea și altor departamente din primărie. Sau, după caz, chiar altor instituții care ar putea avea de-a face cu problema pe care ai sesizat-o.
„Mie nu mi-e frică deloc să greșesc când trimit aceste cereri pe Legea 544. Dacă instituția publică nu are în competență soluționarea solicitării, știu că o să o redirecționeze. Nu iau nota 4 la educație civică, n-o să rămân corigentă din cauză că am trimis solicitare pe 544 unde nu trebuia...
Asta aș face și chiar asta fac. Trimit la toate instituțiile despre care eu cred că ar putea avea legătură cu respectiva băncuță. Uneori trimit și pe adresa primarului”, a explicat Irina Zamfirescu, la Citizen.
În cât timp primești răspunsul
Dacă apreciază că informațiile pe care le-ai solicitat nu sunt de interes public, instituția trebuie să îți comunice acest lucru în cel mult 5 zile de la momentul în care ți-a înregistrat solicitarea de informații. Dacă nu o face în acest termen, acceptă, practic, faptul că informațiile pe care le-ai cerut pot și trebuie furnizate, în baza Legii 544/2001.
În 10 zile, instituția ar trebui să îți furnizeze informațiile pe care le-ai cerut. Dar uneori nu reușește. De regulă, cererea ta ajunge la un departament care, la rândul său, solicită acele informații de la alte departamente sau administrații. Dacă nu poate răspunde în 10 zile, primăria trebuie să îți scrie și să îți comunice că va avea nevoie de 30 de zile pentru a trimite răspunsul.
Potrivit legii, aşadar, în cel mult 30 de zile ar trebui să primești răspunsul.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, poți scrie din nou la instituție și poți formula o reclamație administrație. Eu folosesc formularea ”Numele meu este Gabriel Kolbay și vă scriu pentru a formula o plângere administrativă, întrucât nu am primit răspuns în termenul prevăzut de lege la solicitarea cu numărul de înregistrarea ... pe care am trimis-o instituțieie pe data de...”.
În termen de 15 zile, instituția ar trebui să răspundă.
Dacă nu o face, singura cale este să te adresezi instanței și să obligi instituția să îți răspundă. Din păcate, un astfel de proces, cu tot cu comunicarea răspunsului, durează până la 2 ani şi jumătate. Așa că - de multe ori - o informație de care au nevoie astăzi nu îți va mai fi de niciun folos peste atât de multă vreme.
Cu toate astea, în unele cazuri, merită să te lupți cu primăria în instanță, pentru a obține unele informații, doar pentru a demonstra comunității că nicio instituție nu poate să ascundă la infinit informații publice.
Pentru multe dintre informații, există, însă, și o serie de metode mai simple de a stimula o primărie să răspundă la solicitările de informații de interes public.
Revenim cu detalii, în zilele următoare.