Cel mai important și valoros instrument pe care un cetățean îl are este așa numitul „544” – Legea accesului la informații publice. Dar, există și mici „trucuri” la care poți să apelezi, ca cetățean, pentru a obține schimbările pe care le vrei sau pentru a te face ascultat.
De exemplu, actualul primar general nu dă audiențe publice. Totuși, există o modalitate prin care poți ajunge să te asculte și chiar să îți răspundă.
Sunt doar câteva dintre subiecte despre care discutăm în acest prim episod din Citizen, cu Irina Zamfirescu, activist pentru drepturile omului la ActiveWatch și doctor în științe sociale.
Fiecare episod al podcastului va avea 3 părți. În prima parte discutăm despre care sunt drepturile pe care le avem și cum să ni le apărăm, iar în cea de-a doua parte aflăm ce să facem, concret, când un drept al nostru este încălcat. Iar ultima parte din Citizen va fi dedicată celui mai important subiect al zilei din administrația locală și modului în care putem să ne implicăm în luarea deciziilor.
Cum să devii un cetățean activ. Primii pași
Ne implicăm în comunitate când observăm ceva care nu funcționează cum ar trebui. Poate fi vorba despre orice, de la spații verzi lăsate în paragină, până la lipsa pistelor pentru bicicliști și nerespectarea drepturilor unor persoane cu dizabilități.
Pentru orice schimbare ne dorim, important este să devenim activi și să facem primii pași (de la min 2:44).
„Înainte să devii un cetățean activ, ai nevoie să înțelegi, pe de o parte, care ar putea fi posibila soluție la problema pe care ai identificat-o în societate (...)
Apoi ai nevoie să înțelegi care sunt instrumentele, mecanismele, căile de dialog cu autoritatea publică (adică instituția care poate să rezolve problema – n.red). E o muncă, în sine, extraordinară, care - dacă nu ai avea un pic de sprijin de la oameni care au bătătorit deja drumul ăsta – uneori poate fi descurajantă pentru cetățean (...)
Noi, în București, suntem destul de răsfățați, pentru că avem aproape acești oameni din organizațiile non-guvernamentale cărora să le punem o întrebare înainte de a ne adresa autorității”, spune Irina Zamfirescu.
ONG-urile sunt la un click distanță. Sunt suficiente câteva căutări pe Google și le vom găsi.
Apoi, cu ajutorul lor, căutăm, citim și înțelegem ce spune legea despre problema pe care vrem o rezolvăm (de la min 10:42)
„Primul pas, cel mai important este, într-adevăr, textul de lege. Sunt toate aceste texte complicate, scrise într-un limbaj de lemn, și uneori nici n-ai acces la textele de lege integral – asta dacă vrei să vorbim despre Monitorul Oficial.
Dar acolo sunt toate răspunsurile. Acolo pot fi identificate drepturile cetățenilor, pârghiile exacte prin care să ajungem la informație și să influențăm decizia publică.
Dacă discutăm despre probleme care țin de spațiul verde, avem nevoie de Legea Spațiilor Verzi și de Legea Urbanismului.
Dacă ne interesează drepturile oamenilor cu dizabilități, discutăm despre Legea protecției sociale și Normativul de accesibilizare.
Deci în funcție de obiectivul pe care noi îl avem ca cetățeni pentru comunitatea noastră, avem o bibliografie. Să fii cetățean e ca la școală. Trebuie să citești”, mai spune Irina Zamfirescu.
După ce am citit legile, putem începe să căutăm soluții la problemele noastre și ale comunității.
„Asta cred că e cea mai importantă și odată ce ai priceput legislația și începi să o exersezi un pic, prin cereri de informații sau cereri de audiențe publice sau lucruri de genul ăsta, următoarele cauze vor fi mult mai naturale. Va fi mult mai ușor să reiei acest parcurs”, a mai explicat activistul pentru drepturile omului, la Citizen.
Ai dreptul să știi ce fac autoritățile cu banii tăi. Cum afli?
„Cel mai importantă armă, să-i zicem ... cel valoros instrument pe care un cetățean îl are se cheamă Legea accesului la informații publice sau, cum spunem noi, cei care o folosim, Legea 544/2001 (...)”, a explicat Irina Zamfirescu (de la min 33:52).
Prin intermediul acestei legi, putem cere orice informație ne interesează despre activitatea unei instituții publice. Uneori, instituțiile nu răspund (pe larg despre astfel de situații, de la min 35:31).
Și atunci fie urmăm calea legală, a instanței, descrisă de lege (vom reveni, în zilele următoare cu un ghid de utilizare al legii), fie apelăm la soluții de sprijin pentru a afla ce ne interesează. (de la min 46:37)
„Sunt mici ghimick-uri (trucuri - n.red.) - să le zicem – pe care noi le-am tot folosit, de-a lungul vieții noastre. Unul ar fi, de exemplu, să iei cuvântul în ședințele de consiliu local.
Atragi atenția consilierilor. Într-un consiliu întotdeauna vei avea Putere și Opoziție. Teoretic, Opoziția va ști să pună un pic de presiune în plus pe primărie să răspundă la respectiva cerere.
Plus, în cazul primăriei generale, de foarte multe ori, inclusiv jurnaliști stau și ascultă ședințele de consiliu și dacă e – uneori – poți să ai norocul să fie ceva foarte de interes pentru presă, să dai idee unui jurnalist (...)
Actualul primar general nu dă audiențe publice. (...) Mi se pare extrem de problematic (...)
Dar, ce face primarul general – ceea ce nu am văzut să se fi întâmplat vreodată și mă uit la ședințe de atât timp – este că stă inclusiv la interpelări, unde cetățenii vin să ia cuvântul. Și de foarte multe ori spune că cetățenii or să primească un răspuns în scris acolo unde nu știe să dea neapărat un răspuns. Dar am văzut situații unde răspunde pe loc (...)
Uite, asta mi se pare o chestie de care ar trebui să profite toți bucureștenii. Eu aș face o coadă la aceste ședințe de consiliu, să vină tot poporul să vorbească cu primarul la interpelări”, a mai spus Irina Zamfirescu.
Detalii despre procedura pe care o ai de urmat ca să poți lua cuvântul într-o ședință de Consiliul Local găsești cu începere de la minutul ...
Când îți dorești schimbarea, fii perseverent! Cum au reușit bucureștenii cărora Firea le-a dat locuințe sociale pe un șantier
Cu puțin timp înainte de alegerile locale, Gabriela Firea le-a repartizat, în scop electoral, mai multor bucureșteni locuințe sociale într-un bloc aflat încă în construcție.
Ulterior, Firea a pierdut alegerile, iar Nicușor Dan a preluat primăria cu conturile blocate. În plus, de construcția blocului de locuințe sociale se ocupa Compania Municipală Trustul de Clădiri Metropolitane, pe care Nicușor Dan voia, la acel moment, să o desființeze.
Era tare greu de crezut că blocul se va mai construi în viitorul apropiat. Dar oamenii cărora Firea le-a repartizat locuințele încă neconstruite au înțeles că au dreptul la ele. Și s-au luptat pentru acest drept al lor. (de la min 1:13:51)
„Oamenii ăștia, timp un an de zile, au fost un monument de dârzenie și perseverență ca să convingă autoritatea publică să bugeteze finalizarea acestor construcții (...)
Câte n-au făcut... Cu petiții, cu protest, cu cerere de audiență... au intrat în ședințele de Consiliu General. S-au dus la companiile municipale care teoretic aveau în sarcină construcția și gestionarea terenurilor. Au luat toate instituțiile posibile la rând și au cerut audiență.
Și în plus, ce făceau – și funcționa foarte bine – este că urmăreau la ce televiziuni locale din București mergeau consilierii generali. La aceste emisiuni poți să suni și să intri în direct. Intrau în toate emisiunile să spună de problema lor. Un model fabulos de advocacy (...)
Și sunt sută la sută convinsă că se lucrează doar pentru că acești oameni au muncit un an la această situație. Sunt 100% convinsă că dacă ei nu făceau asta, nu se bugeta finalizarea acelui bloc”, a mai spus Irina Zamfirescu.
Banii primăriei sunt și ai noștri. Cum spunem pe ce vrem să fie cheltuiți
Irina Zamfirescu spune că există două aspecte pe care trebuie să le înțelegem. Unul ține de transparența deciziilor pe care le iau autoritățile. Legea obligă instituțiile să pună în dezbatere publică documentele, înainte să le adopte. Doar că, de regulă, funcționarii interpretează legea în interes propriu. Și, până la urmă, doar parte dintre documente mai ajung în dezbatere (minutul 1:05:17).
Dn păcate, până și documentele puse în dezbatare publică sunt greu de găsit și de înțeles. Un astfel de exemplu este bugetul Primăriei Municipiului București. Și, din păcate, funcționarii din instituție, cu acordul lui Nicușor Dan, refuză să organizeze întâlniri publice în cadrul cărora să le explice cetățenilor cum vor fi cheltuiți banii.
Dar ONG-urile - printre care ActiveWatch și CeRe - vor solicita și în acest an Primăriei Generale să cheme cetățenii la discuții despre buget.
Așa că urmăriți siteul Primăriei Generale și spotmedia.ro, ca să aflați când va fi lansat proiectul de buget în dezbatare publică. Vom încerca împreună să înțelegem cum alocă Nicușor Dan banii bucureștenilor.
Mai multe despre toate aceste subiecte, exemple și detalii, poți afla ascultând integral primul episod al podcastului Citizen, cu Gabriel Kolbay și Irina Zamfirescu.