Urmas Klass, primarul orașului Tartu – al doilea ca mărime din Estonia și considerat un veritabil smart city – a explicat într-un scurt interviu acordat SpotMedia.ro cum reușește să găsească banii pentru a investi în tehnologie și cum vrea să le îmbunătățească oamenilor calitatea vieții, în anii care urmează.
Până pe 20 august 1991, Estonia a fost un stat din fosta URSS. Ulterior – deși dominația rusă îi încetinise dezvoltarea economică, în comparație cu alte state din regiune – s-a orientat destul de repede în economia de piață. N-a distrus ce a moștenit din perioada sovietică, ci a modernizat. Iar în 2004 a devenit membră UE.
Națiunea baltică a investit masiv în digitalizare și a ajuns în scurt timp să fie considerată de Bruxelles cea mai digitalizată țară din Uniune.
Iar Tartu - un oraș cu circa 100.000 de locuitori din estul țării, traversat de râul Emajõgi - este principalul centru universitar din zona țărilor baltice. Universitatea din oraș a fost fondată în 1632.
Ceea ce au reușit să facă administrațiile din Tartu a fost să introducă tehnologia în oraș fără ca ea să-i incomodeze în vreun fel de cetățeni. Dimpotrivă, tot ce s-a creat și instalat le vine oamenilor în ajutor.
Orașul a rămas verde, iar clădirile istorice s-au păstrat în stare bună. Doar că acum, cu sprijinul tehnologiei, poți să îți iei online bilet de autobuz, iar odată ajuns în stație, doar să urci și să călătorești. Tot online poți să completezi și să ceri acte de la instituții sau să îți cumperi bilete la spectacole.
Sau - odată ieșit în oraș cu copiii - poți folosi o hartă online ca să găsești cel mai apropiat loc de joacă.
Într-un scurt interviu acordat SpotMedia.ro, primarul din Tartu, Urmas Klass, ne-a vorbit despre cum atrage banii necesari pentru a investi în inovație, cum au făcut ca sistemul centralizat de termoficare - în loc să falimenteze - să se dezvolte pe an ce trece și cum va deveni orașul din ce în ce mai smart, în următorii ani.
Am citit că salariul mediu, în Tartu, e de circa 1.960 de euro. Cât de mari sunt taxele locale? Suficiente ca să finanțați investiția in inovație?
Ne folosim veniturile fiscale (banii din taxe – n.red.) și/sau fonduri externe pe care reușim să le atragem (de la guvernul estonian sau direct de la UE).
Veniturile din taxe locale reprezintă o parte destul de mică a bugetului nostru. Principala sursă de venit - ne așteptăm la circa 105 milioane de euro în 2022 (dintr-un buget total de 212 milioane de euro, aprobat pentru 2022 - n.red.) – vine din taxa pe venit individual care se colectează la nivel național, iar apoi banii se distribuie către autoritățile locale (comparativ, Sectorul 1 al Capitalei, care e de două ori mai întins și mai populat decât orașul Tartu, preconizează venituri de 266 de milioane în 2022 - n.red.).
Avem, bineînțeles, o mulțime de lucruri pe care trebuie să le facem, așa că nu e întotdeauna ușor să alocăm suficienți bani pentru inovație. Dar încercăm să obținem fonduri externe, tocmai pentru a reduce această presiune pe bugetul local.
Spre exemplu, în cazul sistemului nostru de transport public, am folosit și bani locali, dar și fonduri externe pe care am reușit să le atragem. E imposibil să estimăm un cost al realizării acestui sistem, din cauză că el a fost realizat de-a lungul mai multor decenii.
Cea mai de încredere resursă sunt banii noștri din taxe, în condițiile în care nici finanțările de la guvernul eston și nici cele europene nu sunt garantate. Cu toate acestea, de regulă, reușim să obținem și o formă de finanțare externă.
Spre exemplu, am realizat o pistă de biciclete smart pentru care am atras 2,5 milioane de euro din surse externe, la care s-a adăugat jumătate de milion de euro din bani locali. De asemenea, tot de la bugetul local acoperim și costurile de exploatare.
La fel am procedat ca să adaptăm autobuzele din oraș să nu mai consume gaze naturale, ci biogaz. Am aplicat pentru fonduri europene și am accesat 2,2 milioane de euro din Fondul de coeziune al UE.
Cum interacționează oamenii din Tartu cu administrația locală?
În Tartu există aproape 100 de servicii publice de care cetățenii pot beneficia online.
Spre exemplu, poți cumpăra bilete pentru transport în comun, poți aplica pentru diverse granturi de activități sportive și culturale, îți poți înscrie copilul la grădiniță sau poți solicita o autorizație de construire. Sunt doar câteva dintre lucrurile pe care le poți face online.
Dar, uneori, oamenii au nevoie doar de niște informații. Pentru asta, le-am pus la dispoziție hărți interactive, cu ajutorul cărora să poată găsi locuri de joacă, terenuri de sport și chiar puncte în care sunt instalate defibrilatoare, în spații publice.
Știri despre oraș, dar și deciziile administrației publice se publică pe site-ul primăriei. Și dacă cineva nu găsește ce îl interesează, e suficient să scrie o întrebare într-o rubrică a site-ului numită „Administrația locală îți răspunde la întrebări” sau să ia legătura cu noi prin email sau rețelele sociale.
Aproape tot se poate face online, în Tartu. Cu două excepții. Oamenii trebuie, totuși, să vină la primărie și să ne întâlnim în persoană ca să se căsătorească și ca să divorțeze.
Ce se va mai schimba în ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, în următorii ani?
Cuvântul cheie aici este „servicii proactive”. Ne-ar plăcea să folosim informațiile pe care le avem ca să putem oferi așa ceva. Spre exemplu, când un copil se naște, părintele să nu mai fie nevoit să facă o solicitare pentru indemnizație, ci să i-o oferim noi, automat.
Când a început Tartu să le pună la dispoziție cetățenilor săi date deschise? Ați făcut tot ce era de făcut în acest sens? Dacă nu, ce urmează?
Am început să ne concentrăm mai mult pe date deschise în 2016, când Tartu și-a inaugurat noua pagină de Internet.
Anul trecut, guvernul eston a inaugurat și un nou portal cu date deschise numit opendata.riik.ee, unde încărcăm și noi date, alături de alte primării. E un portal care pune la dispoziție numeroase baze de date, din mediul public și privat din întreaga țară.
În baza feedback-ului de la utilizatori, vrem să punem la dispoziția cetățenilor o nouă platformă care să le permită să acceseze și să descarce baze de date în cele mai folosite formate sau direct ca API (set de instrumente care asigură comunicarea între soft-uri -n.red.). Prezentul portal cu baze de date nu permite așa ceva.
Ați observat vreo schimbare în comportamentul oamenilor, după ce le-ați pus la dispoziție datele deschise?
Așteptăm noua platformă ca să avem o idee mai bună legată de cine și cum ne folosește datele.
V-a grăbit pandemia să digitalizați? Spre exemplu, studenții din Tartu vin la Universitate sau își urmează cursurile online, fiecare de acasă?
Aveam serviciile publice digitalizate în proporție de 95% încă dinainte de pandemie. Așa că nu ne-a presat nimic să grăbim procesul.
Cea mai mare provocare a apărut în martie-aprilie 2020 în școli, în condițiile în care nici elevii și nici profesorii nu erau gata să treacă online cu totul. Dar acele probleme s-au rezolvat până în toamnă. Așa că acum lecțiile online fac parte din viața obișnuită, de zi cu zi.
Universitatea din Tartu are, de asemenea, toate cursurile online începând din primăvara lui 2020, când am avut lockdown. Și de atunci numărul de cursuri care se țin online a rămas destul de ridicat.
Cel mai probabil așa vor sta lucrurile și în viitorul apropiat. Ulterior, vom găsi un echilibru între cursurile cu prezență în auditorium și cele online.
Deși sunteți smartcity, încă mai aveți sistem centralizat de încălzire cu centrală în cogenerare (alimentată cu turbă și biomasă) și conducte de distribuție a apei fierbinți. Câți clienți mai are acest sistem? Nu e poluant? N-ar fi mai bine să păstrați centrala doar pentru curent și să găsiți alternative de încălzire?
Încălzirea centralizată joacă un rol din ce în ce mai important, în Tartu. Numărul de clienți e în continuă creștere, iar scopul nostru este să conectăm din ce în ce mai multe clădiri (acum sistemul - pe care Tartu l-a moștenit din perioada sovietică, l-a privatizat și l-a modernizat - deservește cam 75.000 de clădiri, adică jumătate dintre cele din oraș – n.red.).
Și de fapt nu mai folosim turbă ca să alimentăm centrala cu cogenerare. Acum folosim doar biomasă cu valoare comercială redusă, adică lemn cu valoare mică sau resturi de lemn. Iar până în 2030 ne așteptăm să reușim să folosim tot mai puțină biomasă, iar încălzirea centralizată să se bazeze pe pompe de căldură și pe recuperare de căldură reziduală (de fapt, firma care a privativat încălzirea din Tartu, numită Fortum, a construit și un sistem de răcire cu conducte care funcționează deja în tandem cu cel de încălzire și recuperează căldura reziduală – n.red.).
La acel moment, sistemul de încălzire nu va mai avea nicio emisie de CO2.
Dar centrala noastră în cogerare îndeplinește și acum toate regulile de mediu ale Uniunii Europene. Și vom continua să investim, dacă este nevoie, ca să ne conformăm, în permanență.
Care sunt acum cele mai mari provocări pe care le întâmpinați în ceea ce privește finalizarea procesului de digitalizare și adăugarea de caracteristici de tip smart city? Ce veți mai adăuga până în 2024, când Tartu va fi Capitală Culturală Europeană?
Principalele provocări țin de resursele umane și financiare, care ne limitează în implementarea tuturor ideilor pe care le avem.
În fiecare an introducem câteva noi soluții smart, așa că vor apărea cu siguranță câteva în plus, până în 2024.
Momentan, lucrăm la proiecte legate de Internet of Things (IoT), modele de date GIS (geographic information systems – un fel de hărți digitale pentru rețele – n.red.), hidrogen, rețele inteligente de curent, clădiri inteligente etc.
De asemenea, dezvoltăm continuu serviciile online ca să le îmbunătățim viața cetățenilor și antreprenorilor noștri.