Ordonanța de urgență care plafonează prețul lemnului de foc pentru populație nu-i ajută pe oamenii simpli care trăiesc în mediul rural și distruge micile afaceri.
Guvernul a aprobat, pe 5 octombrie, plafonarea preţului la lemnul de foc la 400 lei pe metrul cub cu TVA inclus. Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a precizat că această măsură vine în sprijinul cetăţenilor care sunt afectaţi de creşterile de preţuri pe plan naţional, generate de situaţia internaţională de pe piaţa de profil şi de războiul din Ucraina.
Plafonarea nu le este, însă, de folos oamenilor de la țară și îi afectează pe micii întreprinzători, arată o investigație realizată de WWF Romania în satele de lângă Corabia, județul Olt.
Mulți locuitori din mediul rural și-au cumpărat lemne încă din timpul verii, ca să nu fie luați pe nepregătite de venirea frigului și pentru a evita scumpirile, astfel că plafonarea decisă în a doua lună de toamnă a venit prea târziu pentru ei.
Pe de altă parte, toți sătenii știu cât costă lemnul, dar prea puțini înțeleg ce cantitate trebuie să primească dacă plătesc cât li se cere. Pentru ei, prețul este doar un număr, indiferent dacă este exprimat în metri cubi, metri steri sau kilograme/tone, și sunt invariabil păcăliți de comercianți, care așază în așa fel lemnele în remorcă încât să încapă cât mai puține.
Dacă oamenii cumpără lemnul la kilogram, ei sunt înșelați, întrucât greutatea depinde de specie și de cât timp a stat la uscat lemnul după tăiere, arată organizația.
Pentru săteni, legea plafonării lemnului de foc este ceva despre care au auzit doar la televizor, dar nu există în realitate. Dacă au nevoie de lemn de foc, oamenii știu că trebuie să sune la unul din cele câteva depozite din zonă, aflate la marginea orașului Corabia.
Lemnele care au ajuns aici au fost cumpărate cu 650 de lei din zona Sibiului, iar vânzătorul spune că nu le poate da cu 400, așa că preferă să țină porțile închise și să aștepte să vadă ce mai decide Guvernul. "Acum fiecare se descurcă cum poate", spune el.
Alt vânzător dă lemnul de fag și carpen cu 700 de lei. Îl aduce de la 360 de kilometri distanță, de unde l-a cumpărat cu 600 de lei, așa că întreabă cum să îl vândă cu 400, când sunt atâtea costuri de exploatare și de transport: "Cine acoperă diferența de cost?".
Vânzătorii spun că pe piața lemnului de foc s-a creat un blocaj, fiindcă cei care au luat lemnul la prețul pieței, înainte de plafonare, nu vor să vândă în pagubă, iar piața neagră va înflori.
Unii antreprenori s-au orientat deja. Unii rezolvă problema din pix și, în loc să vândă lemn de foc, vând lemn rotund. Problema e că aici TVA e de 19%, față de 5% cât e la lemnul de foc. Profitul comerciantului trebuie să fie același, așa că diferența o plătește tot săteanul, care îl cumpără cu 750 de lei.
Alții taie două facturi - una de 400 de lei pentru lemnul de foc, alta de 3-400 lei pentru prestări servicii, eventual de pe o altă firmă. Sau pur și simplu cer diferența de preț la negru, arată WWF România.