Tinerii care intră pe piața muncii riscă să fie loviți de un adevărat „job-pocalypse”, întrucât marile companii prioritizează automatizarea cu inteligență artificială (AI) în locul angajărilor de entry-level, arată un raport al British Standards Institution (BSI).
Potrivit sondajului, citat de The Guardian și realizat printre peste 850 de lideri de business din șapte țări (Marea Britanie, SUA, Franța, Germania, Australia, China și Japonia):
- 41% spun că AI le permite să reducă numărul de angajați;
- 31% caută soluții AI înainte de a lua în calcul angajarea unei persoane (iar aproape două cincimi se așteaptă ca acesta să fie standardul în cinci ani);
- 39% afirmă că rolurile entry-level au fost deja reduse sau tăiate, pentru că AI preia sarcini precum research, administrativ sau briefuri;
- un sfert dintre șefi cred că majoritatea sarcinilor de entry-level pot fi făcute de AI.
„AI reprezintă o oportunitate uriașă pentru companii, dar în goana după productivitate și eficiență nu trebuie să uităm că, în cele din urmă, oamenii sunt cei care generează progresul”, a declarat Susan Taylor Martin, CEO BSI, cerând investiții pe termen lung în forța de muncă, în paralel cu investițiile în instrumente AI.
În timpul ăsta, însă, adoptarea AI se accelerează: 76% dintre liderii chestionați se așteaptă ca noile instrumente AI să aducă beneficii tangibile în următoarele 12 luni. Iar principalele motive invocate sunt creșterea productivității și eficienței, tăieri de costuri și acoperirea deficitului de competențe.
Pentru Generația Z (cei născuți între 1997–2012), mesajul este clar: mai puține intrări pe ușa tradițională de junior, mai multă presiune pe competențe specifice (inclusiv AI literacy) și pe rute alternative de formare - stagii, programe vocaționale, micro-certificări.
În lipsa unei strategii de reconversie și training, raportul avertizează că tensiunea dintre „maximizarea AI” și „o forță de muncă prosperă” riscă să devină provocarea definitorie a deceniului.