Facturile la gaze ale consumatorilor casnici ar putea fi cu până la 30% mai mari în ianuarie 2026, comparativ cu ianuarie 2025, potrivit unei analize realizate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Estimarea ia în calcul evoluția consumului, a producției interne și a importurilor de gaze din luna ianuarie 2026, într-un context de temperaturi mai scăzute și cerere ridicată.
Datele care stau la baza estimării
Potrivit analizei AEI, în ianuarie 2026:
- consumul de gaze al consumatorilor racordați la sistemele de distribuție (în principal consumatori casnici) a fost cu 18% mai mare față de ianuarie 2025;
- consumul industrial a crescut cu 7%;
- producția internă curentă a scăzut cu 3%;
- extracția din depozitele de înmagazinare a crescut cu 11%;
- importurile de gaze pentru consum au crescut de patru ori, România devenind importator net, după ce în ianuarie 2025 era exportator net.
Datele provin de la Transgaz, completate cu estimările AEI.
Deși cantitățile extrase din depozite au crescut, consumul suplimentar a fost acoperit în principal din importuri, care au venit la prețuri cu până la 40% mai mari. În unele cazuri, gazele importate au fost achiziționate la prețuri cu până la 83% mai mari decât prețul administrativ al gazelor din producția internă.
De ce importurile au fost decisive
În zilele cu cel mai mare consum de gaze din ianuarie 2026, depozitele de înmagazinare au fost principala sursă de acoperire a cererii. Totuși, potrivit analizei AEI, flexibilitatea reală a sistemului a venit din importuri:
- flexibilitatea gazelor din import: aproape 500% față de media lunii;
- flexibilitatea gazelor din depozite: 14%;
- flexibilitatea producției interne: 0,1%.
Această dependență de importuri scumpe s-a reflectat direct în costul final al gazelor livrate consumatorilor.
Cum se explică majorarea facturilor
Conform estimării realizate de Dumitru Chisăliță:
- aproximativ 20% din creșterea facturii se datorează cantității mai mari de gaze consumate, ca urmare a temperaturilor scăzute;
- circa 5% din creștere este generată de prețul mai mare al gazelor, determinat de importurile scumpe necesare pentru acoperirea vârfurilor de consum.
Restul diferenței până la pragul de 30% este influențat de caracteristicile locuinței (izolație, poziționare, pierderi de căldură).
Cât ar putea ajunge facturile – estimare orientativă
Pentru o locuință izolată, costurile medii estimate pentru ianuarie 2026 sunt:
- apartament 2 camere: 300 lei → 400 lei
- apartament 3 camere: 350 lei → 455 lei
- apartament 4 camere: 450 lei → 585 lei
- casă 100–150 mp: 600 lei → 780 lei
În locuințele neizolate sau cu pierderi mari de căldură, creșterile pot fi semnificativ mai mari.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, problema principală nu este doar iarna mai rece sau prețul gazelor, ci ineficiența energetică a fondului locativ din România. În lipsa investițiilor consistente în reabilitare termică și eficiență energetică, fiecare episod de ger accentuat se va traduce automat în facturi mai mari pentru populație.
Analiza arată că România continuă să intre în sezonul rece dependentă de importuri scumpe și cu un parc rezidențial slab pregătit pentru temperaturi scăzute, ceea ce face ca impactul asupra consumatorilor să fie inevitabil.