Președintele PNL București, Ciprian Ciucu, susține că – în situația de criză pe care o traversează acum Bucureștiul – Nicușor Dan are trei căi de a întocmi bugetul. Iar dintre acestea, una singură ar putea schimba în bine, pe termen mediu și lung, viața oamenilor din oraș.
Problema este că acea cale ar putea echivala cu o sinucidere politică, atât pentru primarul general, cât și pentru ceilalți politicieni care o susțin. Printre altele, ea presupune o scumpire majoră a gigacaloriei pentru populaţie.
Potrivit declarațiilor președintelui PNL București – care confirmă informații obținute anterior pe surse de SpotMedia.ro – instituțiile din subordinea Primăriei București (PMB) cer, în 2022, circa 10 miliarde de lei pentru cheltuieli.
Problema este că, de fapt, PMB încasează anual, mai puțin de jumătate din această sumă. Așa că n-ar aveam cum să asigure toate cheltuielile instituțiilor din subordinea sa.
Momentan, la nivelul Capitalei, discuțiile despre buget sunt blocate. Nicușor Dan le-a cerut tuturor instituțiilor din subordine să propună bugetele de care au nevoie în 2022. Iar instituțiile au propus. Iar însumate, cheltuielile preconizate ajung la 10 miliarde de lei (adică suma la care face referire Ciprian Ciucu).
Dar până la acest moment Nicușor Dan n-a pus în dezbatare publică niciun proiect de buget al PMB pentru 2022. Asta, deși - potrivit calendarului publicat la început de an de consilierul general USR Andrei Rigu - primarul general trebuia să lanseze propunerea de buget încă de pe 12 ianuarie (adică în urmă cu aproape o lună).
În acest context, Ciprian Ciucu şi viceprimarul Stelian Bujduveanu au anunțat că PNL București a definit 3 opțiuni pentru întocmirea bugetului. Anume:
- Opțiunea maximală, care presupune cheltuieli de circa 8.257.022 de lei. În acest scenariu, PMB ar fi nevoită să cheltuiască aproape dublu față de cât preconizează că va încasa.
- Opțiunea realistă, care n-ar salva Bucureștiul, dar ar aduce maximul de reducere de cheltuieli pe care și l-ar asuma formațiunile politice din Consiliul General al Municipiului București (CGMB), fără risc de sinucidere politică (adică fără să își piardă simpatia oamenilor și șansa de a câștiga viitoarele alegeri). Această variantă presupune cheltuieli de 7.206.558 de lei.
- Opțiunea radicală, care ar însemna reducerea drastică de cheltuieli, desființarea unor instituții non-esențiale, renunțarea la unele servicii non-esențiale și creșterea prețului la gigacalorie pentru populație cu 70%, astfel încât PMB să nu mai fie nevoită să cheltuiască atât de mulți bani pe subvenționarea termoficării. Această opțiune presupune cheltuieli de 5.902.213 lei. În acest caz, dacă PMB ar reuși să își și sporească într-o oarecare măsură încasările pe anul în curs, ar avea șanse bune să scape de prăbușirea financiară care, în acest moment, este iminentă.
În tabelul de mai jos puteți vedea clar cât susține PNL că ar urma PMB să cheltuiască, în fiecare dintre aceste scenarii, pe fiecare categorie de servicii prestate
Din datele de mai sus, se poate vedea că - în varianta radicală și singura care, în opinia lui Ciucu, ar aduce reforma în Capitală - PMB ar trebui să renunțe la centrele pentru seniori și tineret, la Centrul de Protecția Plantelor (pe care să îl preia ALPAB) și să scadă major subvenția la termoficare.
La acest moment, Ciucu și PNL București susțin majorarea prețului la gigacalorie pentru populație de la 163 de lei la 283 de lei. Dar această creștere corespunde opțiunii realiste. Pentru reforma reală, propusă prin opțiunea radicală, gigacaloria ar trebui să se scumpească mult mai mult (Ciucu nu a indicat o cifră, în acest sens).
„Opțiunea radicală este sinucigașă politic. Dar cine știe, poate oamenii vor înțelege că nu e vina noastră. Am venit la putere în cel mai prost moment cu putință, când pocnesc țevile și au avut loc scumpirile din energie. Trebuie să ne ridicăm la înălțimea momentului (...)
Primarului general îi transmit: Nicușor, hai să salvăm Bucureștiul!”.
Prin intermediul acestui apel, Ciucu a precizat că vrea reluarea discuțiilor pe marginea bugetului atât cu formațiunile politice din Consiliul General (adică USR, PSD și PMP), cât și cu primarul general.
„Singura soluție pentru PMB este generarea de venituri suplimentare. Am știut acest lucru din momentul în care ne-am asumat sarcina de a administra acest oraș, împreună cu partenerii noștri", a spus Ciucu.
Viceprimarul Stelian Bujduveanu (PNL): Poate că primarul general nu își dorește noi venituri, la buget. Nu putem asista pasivi!
„Din păcate, în ultimul an, soluții pe care noi le-am propus și pus în practică nu am văzut să fie abordate pozitiv de către primarul general. Și asta ne-a făcut să ne gândim că poate nu își dorește o agendă bazată pe creșterea veniturilor.
Astăzi, în al 12-lea ceas, discutând pe construcția bugetară, nu am regăsit acele propuneri de generare de venituri noi. Nu ne permitem să stăm pasivi la această inacțiune a PMB, pentru că avem nevoie de servicii de calitate. Și pentru serviciile de calitate trebuie bani.
Parcările publice pot genera în Municipiul București peste un milion de lei zilnic. Dacă sunt trasate și generate în interiorul inelului central și administrate corect. Asta înseamnă peste 200 de milioane de lei pe an, pentru repararea gropilor, a trotuarelor și pentru îmbunătățirea stării aleilor din parcuri. Va genera marcaje noi și semne de circulație.
A doua componentă este valorificarea patrimoniului. Să-l punem la treabă pentru bucureșteni (...) poate genera peste jumătate de miliard de lei anual.
Cu aceste sume, vom reuși să închidem un buget care astăzi nu are alte soluții”, a precizat Bujduveanu.
În context, acesta a cerut „deblocarea orașului”
„De mai bine de un an, orașul este blocat. În 2021, PNL a introdus în buget suma pentru deblocarea Planului Urbanistic General. La final de an, niciun leu n-a fost cheltuit din acel buget.
Orașul trebuie deblocat. Pentru că majoritatea sumelor care vin către București prin Ministerul de Finanțe provin de la contribuții ale mediului privat. Nu putem ține acest oraș captiv, nu vom mai avea bani să ne susținem propriile servicii publice”, a adăugat Bujduveanu.
Declarația lui Bujduveanu vine în contextul în care, la finele acestei luni, expiră perioada de suspendare a PUZ-urilor coordonatoare de sector, încă neanulate de instanță (adică a celor pentru Sectorul 2, zona de Sud a Sectorului 4 și Sectorul 5).
Nicușor Dan a obținut de la Consiliul General (din care face parte și Stelian Bujduveanu) suspendarea acestor PUZ-uri, din februarie 2021, pentru o perioadă de un an.
În acest an, ar fi trebuit reluate lucrările la realizarea unui Plan Urbanistic General (PUG), care să-l înlocuiască pe cel vechi și depășit, aprobat în urmă cu două decenii. Există un contract mai vechi pe care PMB îl are cu Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, în acest sens.
Problema este că Gabriela Firea a tergiversat acel contract. Ulterior, ambele părți au invocat că s-a întârziat. Mai exact, PMB a susținut că Universitatea n-a livrat la timp documentația. Iar Universitate a susținut că, de fapt, PMB n-a recepționat și plătit la timp o serie de lucrări.
Nicușor Dan a susținut că a solicitat mai multor avocați să analizeze contractul și să stabilească dacă el e în vigoare sau nu.
Acum câteva luni, în cadrul unei ședințe de Consiliu General, Nicușor Dan a anunțat că avocații și-au încheiat analiza și că, în scurt timp, va spune ce au constatat acei specialiști în drept. Ulterior, Nicușor Dan nu a mai făcut nicio referire publică la contractul pentru PUG.
La solicitarea consilierului liberal Constantin Hazarian (PNL), Nicușor Dan a precizat, la finele ședinței de Consiliu General de joi, 10 februarie, că documentația are cam 200 de bibliorafturi, organizate în 50 de cutii. În anul 2021 - susține Nicușor Dan - documentația a fost sistematizată și organizată pentru a putea fi analizată de avocați.
Potrivit primarului general, nu există, la acest moment, certitudinea juridică a valabilității contractului, astfel încât el să poată continua.
Nicușor Dan a susținut că a prevăzut 5 milioane de lei în bugetul PMB pentru 2022 pentru continuarea lucrărilor la PUG. Și că va încerca să deblocheze proiectul.