Deși a primit mandat încă de la finalul lunii iulie 2021 să înceapă rezilierea contractului de salubrizare cu Romprest Service SA, primarul Clotilde Armand a inițiat procesul abia după circa 10 luni. Într-un răspuns anterior comunicat spotmedia.ro, Primăria Sectorului 1 ne-a comunicat că are nevoie de timp ca să pregătească acțiunea.
Dar de la momentul în care a instrumentat-o a încercat să țină „la secret” toate informațiile despre acest litigiu.
Spre exemplu, în ciuda insistențelor spotmedia.ro, Primăria Sectorului 1 a refuzat să transmită cine sunt avocații pe care i-a ales ca să instrumenteze procesul și cu câți bani publici îi plătește.
De asemenea, instituția a refuzat să comunice motivele pe care le are pentru a solicita rezilierea contractului cu Romprest Service SA.
Toate aceste informații sunt de interes public. Iată de ce.
În primii săi 2 ani de mandat, Clotilde Armand a făcut referire la frecvențe fictive ale unor operațiuni de curățenie (cum ar fi măturat stradal pe care Romprest cerea bani fără să-l fi executat), dar și la „tarife umflate” practicate de firma de salubritate. A acuzat Romprest, pe Facebook, de „șantaj de tip mafiot”.
Cu toate acestea, între discursul public al unui politician și argumentația folosită de o instituție în instanță pot fi diferențe.
Tocmai de aceea – ca să înțelegem clar care sunt motivele pentru care primăria solicită rezilierea contractului - am cerut informațiile de la Primăria Sectorului 1, în temeiul Legii 544/2001.
Am formulat nu una, ci două astfel de solicitări. În ambele cazuri ne-am lovit de refuzul instituției conduse de Clotilde Armand.
Chiar și după ce Tribunalul București a decis că Primăria Sectorului 1 trebuie să ne dea informațiile, Clotilde Armand tot a refuzat. Și a făcut recurs.
De ce ține atât de mult să nu aflăm informații dintr-un dosar de contencios administrativ ne e greu să înțelegem. Poate că înainte să înregistreze dosarul și-a dorit ca Romprest să nu afle, din presă, ce strategie juridică vor folosi avocații instituției.
Dar ulterior deschiderii litigiului Romprest a fost parte din proces, a avut acces la documente și s-a apărat. Deci știa despre ce este vorba. Și singurii de care Clotilde Armand a reușit să ascundă informațiile au fost cetățenii.
Am reușit între timp - fără sprijinul Primăriei Sectorului 1 și al primarului Clotilde Armand - să găsim câteva informații privind procesul de reziliere a contractului cu Romprest Service SA, într-un document care este, în parte, public.
În ce stadiu este procesul
Litigiul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului București pe data de 27 mai 2022.
Reclamante sunt: Sectorul 1, Primarul Sectorului 1 și Consiliul Local al Sectorului 1. Aceștia solicită rezilierea contractului de salubrizare J077/S/30.06.2008, încheiat cu pârâta Romprest Service SA.
Până la acest moment, în dosar au fost 2 termene.
Părțile s-au judecat la primul termen, pe 11 noiembrie 2022. Instanța a amânat atunci pronunțarea.
La următorul termen, Secția a IV-a Civilă a Tribunalului București și-a declinat competența. A fost dezînvestită. Încheierea acestei decizii a instanței - cu unele elemente anonimizate - e publică și poate fi consultată online. Semn că e nefondat motivul invocat de Clotilde Armand pentru a nu ne răspunde - anume că furnizarea informațiilor din dosar ar afecta o anchetă DNA.
Dacă informațiile afectează o anchetă DNA, de ce mai figurează ele pe un site de resurse juridice?
Dosarul a ajuns pe rolul Secției a II-a Contencios administrativ și Fiscal, care a stabilit un prim termen pentru data de 22 februarie 2023.
Numele avocaților și sumele plătite de Primăria Sectorului 1, din bani publici, pentru reprezentare în acest dosar rămân însă „la secret”.
Motivele pentru care Armand vrea să rezilieze contractul
Sectorul 1, Primarul Sectorului 1 și Primăria Sectorului 1 consideră că Romprest Service SA și-a încălcat obligațiile din contractul de salubrizare.
Iată câteva elemente din dosar. Potrivit reclamantelor:
- Romprest Service SA și-a încălcat obligația legală și contractuală de a asigura continuitatea serviciului de colectare a gunoiului de la populație. A sistat total serviciile în perioada 27 noiembrie – 25 decembrie 2020, dar și într-o altă perioadă din mai-iunie 2021. În plus, Romprest n-ar fi ridicat gunoiul aruncat pe stradă în iulie și august 2021 (când, însă, era stare de alertă și în sector mai lucrau și Brai Cata, dar și Rebu – n.red.). În aceeași perioadă, Romprest a făcut mai puțină curățenie stradală decât trebuia, susține Primăria Sectorului 1.
- motivele invocate de Romprest pentru întreruperea serviciilor de ridicare a gunoiului nu au fundament. Mai exact, Romprest a susținut că – pe fondul întârzierilor Sectorului 1 la plata facturilor de salubrizare – n-a mai putut să-i plătească pe sortatori. Iar aceștia n-au mai vrut să primească gunoiul. Situația a dus și la întârzieri mari la colectare, în condițiile în care Romprest - deși încărca mașinile - nu mai avea unde duce gunoiul. Iar fluxul de lucru a fost perturbat. Reclamantele susțin că nu aveau nicio relație contractuală cu sortatorii și era treaba Romprest să asigure continuitatea ridicării gunoiului și să respecte legea și contractul.
- din data de 11 septembrie 2020 – potrivit unui singure note de control dintre cele realizate de Poliția Locală a Sectorului 1, Romprest a facturat fără să execute efectiv operațiuni de măturat și spălat stradal pe o suprafață de 56.600 de metri pătrați. În cea mai mare parte a cazurilor, se raportau două treceri pe o suprafață și se realiza doar una, au mai menționat reclamantele.
- Romprest a soluționat reclamațiile de la cetățeni. „(...) luând ca referinţa doar intervalul ianuarie - iulie 2021. Menţionam înregistrarea a aprox. 1.200 de sesizări adresate de către utilizatorii acestui serviciu (locuitori ai Sectorului 1) privind calitatea necorespunzătoare a acestui serviciu sau chiar neprestarea lui de către Romprest; iar cat priveşte anul 2022, doar in primele doua luni menţionăm deja existența a circa 150 de astfel de sesizări, situaţie ce se reflecta exponenţial şi se extrapolează la nivelul întregii perioade contractuale scursă până în prezent”, au menționat reclamantele, în dosar.
În plus, Primăria Sectorului 1 se mai bazează în solicitarea rezilierii și pe alte argumente, cum ar fi:
- 2 decizii ale Curții de Apel București prin care anulează licitația din 2007, câștigată de Romprest
Romprest Service SA a fost selectată să facă salubrizare în Sectorul 1 în urma procedurii competitive cu numărul 40433/07.12.2007.
Ulterior, Consiliul Local al Sectorului 1 l-a mandatat pe primarul de la acea vreme, Andrei Chiliman (PNL), să semneze, în numele său, contractul de salubrizare, valabil în următorii 25 de ani.
Dar – argumentează acum reclamantele – chiar în ziua în care s-a semnat contractul cu Romprest Service, Curtea de Apel București a decis anularea licitației prin care firma fusese aleasă să facă salubrizare în Sectorul 1.
Motivul: potrivit legislației de la acea dată, delegarea de gestiune către Romprest nu trebuia să se facă prin încheierea unui contract de prestări servicii, ci prin concesiune sau contract de parteneriat-public privat.
Ulterior, într-un proces deschis ca urmare a unei contestații din cadrul licitației, Curtea de Apel București a decis, din nou, anularea procedurii de atribuire, amintește Primăria Sectorului 1.
- Un raport al Curții de Conturi potrivit căruia Romprest are de returnat 117 milioane de lei
Potrivit Primăriei Sectorului 1, prin actul adiționat cu nr 7 (dintre cele 11 existente), contractul J077/S/30.06.2008 cu Romprest a fost modificat în defavoarea cetățenilor, pe 12.06.2012.
Mai exact, tarifele practicate de Romprest au fost ajustate cu indicele prețurilor de consum pe ramură de apă, canal și salubritate, generându-se o creştere a tarifelor prestaţiilor de salubrizare de 151,5% faţă de doar 122,46%, cât ar fi fost creșterea dacă ar fi fost aplicat indicele general al prețurilor de consum, conform convenţiei părților cuprinse în Contractul de Delegare.
Potrivit unui raport al Curții de Conturi din 16 noiembrie 2016, din cauza modului de calcul aplicat mai sus, Romprest ar fi încasat mult mai mulți bani decât i se cuveneau. Cu tot cu penalități, ar trebui să returneze 117.904.660 lei.
- Consiliul Local ar fi ținut partea salubristului
Potrivit Primăriei Sectorului 1, inițial, prin hotărârea nr. 232/09.12.2016, Consiliul Local a decis că are dreptate Curtea de Conturi și a hotărât ajustarea tarifelor cu indicele prețurilor de consum general.
Adică măcar de la acel punct încolo Romprest urma să lucreze la prețuri mai mici. Aproape de finalul anului, însă, prin hotărârea nr.268/27.12.2016, Consiliul Local al Sectorului 1 doar ia act de Decizia Curţii de Conturi nr. 100/2016.
Primăria Sectorului 1 mai amintește că – potrivit Direcţiei Generale de Inspecţie Economico Financiară din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (DGIEF) - „ prin procesul verbal nr. 5093/20.07.2021 (p. 16) ținând cont de împrejurările semnării Actului adiţional nr. 7, în realitate nu a avut loc o aprobare a acestuia de către Consiliul Local al Sectorului 1, ci de o autoaprobare de către Romprest a indexării tarifelor din Contractul de Delegare”.
Potrivit reclamantelor, în anul 2019, Consiliul Local a aprobat prin intermediul a 2 hotărâri – adică HCL nr. 113/01.04.2019, modificată prin HCL nr. 220/09.07.2019 – tarife renegociate cu Romprest Service SA în anul 2017. Dar n-ar fi solicitat noi modificări de tarife și nici fundamentare din parte firmei cu privire la sumele solicitate.
- o notă de control cu numărul 13721/15.03.2021 a ANRSC, care susține că Romprest s-a ocupat ilegal de sortare.
Mai exact, „protocolul M 10/54/08.01.2013 prin care a fost completat Contractul de Delegare cu o nouă activitate de salubrizare, respectiv activitatea de sortare a deşeurilor municipale, reprezintă o atribuire directă a activităţii de sortare către Romprest, printr-o modificare substanţială a obiectului Contractului de delegare, respectiv o contractare ce încalcă legislaţia din domeniul achiziţiilor publice”, au mai menționat reclamantele.
Pentru toate aceste motive – dar și altele pe care le puteți citi integral aici - Primăria Sectorului 1 consideră că „justificat de apărarea interesului public” are dreptul – ba chiar obligația – de a solicita anularea contractului, „față de abaterile repetate, recurente ale Romprest, precum și manifestarea conduitei contractuale constant abuzive ale pârâtului în legătură cu prestarea serviciului pe care şi l-a asumat”.
Cum s-a apărat Romprest
Până la acest moment, Romprest Service SA a cerut să se respingă chemarea în judecată formulată de Sectorul 1, pe motiv că unitatea administrativ teritorială n-ar avea calitate procesuală.
A cerut anularea cererii de chemare în judecată a Consiliului Local al Sectorului 1, pe motiv de „lipsă de reprezentare” de către avocații contractați de reclamante pentru litigiu.
De asemenea, Romprest a solicitat „amendarea reclamantelor pentru introducerea cu rea-credinţă a cererii de chemare în judecată”.
spotmedia.ro va urmări evoluția litigiului. Și vom reveni cu amănunte.