În plină pandemie, petrecerile sunt interzise. Se consumă şi mai puţine droguri? Nici pe departe. Cocaina rămâne în top. Din America de Sud, drogurile ajung în containere direct la consumatori, dacă nu sunt descoperite.
Alexander are 40 de ani, lucrează în mass-media, trăieşte la Berlin și consumă cocaină. Înainte, de vreo două ori pe săptămână.
De când a început lockdownul, chiar mai des, după cum povesteşte în convorbirea telefonică cu DW: "De patru ori pe săptămână, sigur."
Aproape în fiecare seară primeşte vizite de la prieteni, ceea ce, de fapt, este interzis, în contextul măsurilor stricte antipandemie care sunt în vigoare în toată Germania.
"Oamenii se plictisesc îngrozitor", spune el. "Şi ce să ia împotriva plictiselii? Ceva de amuzament."
Petrecerea din sufragerie
Înainte de pandemie, Alexander şi prietenii lui se întâlneau în baruri. Şi consumau acolo, pe ascuns, cocaină, cel puţin din când în când.
"Dacă sunteţi opt persoane, atunci nu mergeţi toţi împreună la toaletă", spune el.
"Dar, dacă eşti acasă, atunci pui substanţa pe masă, tragi opt linii şi toţi primesc ceva în acelaşi timp. Merge mai repede şi toţi trag mai mult."
Încă nu există statistici oficiale referitoare la consumul de droguri în timpul pandemiei.
Contactele limitate, graniţele închise şi aeroporturile pustii au încurcat serios planurile traficanţilor, nu doar pe cele ale companiilor care respectă legea.
Mulţi experţi s-au aşteptat la scăderi semnificative ale comerţului şi implicit şi ale consumului de substanţe ilegale.
Descoperire record în port
Prea puţine substanţe pe piaţă? Nu, aceasta chiar nu reprezintă nicio problemă, spune Alexander din Berlin.
Este de ajuns să dai un telefon şi "Taxiul cu cocaină" ajunge în 20 până la 30 de minute.
"Mai mult de trei sferturi de oră nu trebuie să aştepţi." La fel ca la comenzile de pizza.
Şi preţurile sunt stabile, mai spune el, în condiţiile în care calitatea drogurilor este mai bună.
René Matschke poate confirma cele spuse de Alexander. Sarcina lui este să încurce alimentarea aşa-numitelor "Taxiuri cu cocaină".
Matschke conduce Oficiul de Anchetă Vamală din Hamburg. Zona lui de acţiune este tocmai portul.
"Principala poartă de acces pentru cocaină sunt mereu marile porturi", spune Matschke în discuţia telefonică cu DW.
În portul din Hamburg ajung zilnic peste 23.000 de containere.
Subordonaţii lui Matschke le selectează pe cele care par dubioase: containerele din America de Sud, care au parcurs o anumită rută, au fost manevrate de firme suspecte. În instalaţiile speciale sunt verificate de vamă aceste containere.
Angajații Oficiului de Anchetă Vamală găsesc tot mai multă cocaină, uneori ascunsă în genţi de sport, uneori amestecată printre saci de orez sau de mâncare pentru animale.
"Confiscăm cantități record", spune Maschke. "În ultimii doi ani am ajuns la zece tone. În anii anteriori, confiscam trei sau cinci tone pe an în toată Germania".
Săptămâna trecută, Matschke a prezentat cea mai mare captură a lui de până acum: 16.000 de kilograme de cocaină ascunsă în cutii de metal, în care trebuia să se afle chit pentru construcţii.
În toată Europa nu s-a mai confiscat până acum o asemenea cantitate dintr-o singură lovitură.
Europa ca favorită
Europa este în acest moment cea mai atractivă piaţă pentru bandele criminale, spune Jeremy McDermott în convorbirea telefonică cu DW. Directorul organizaţiei InSight Crime se referă la o reală "conductă de cocaină spre Europa".
"Preţurile în Europa sunt mult mai mari şi riscurile mult mai reduse decât în America de Nord şi de Sud", mai adaugă McDermott, care analizează cu echipa lui criminalitatea organizată de la Medellin din Columbia.
"SUA alocă anual miliarde de dolari pentru războiul împotriva drogurilor. Au o întreagă armată în lupta antidrog."
Aşadar, orientarea către Europa este pentru aceste bande pur şi simplu "o raţională decizie de afaceri".
McDermott crede că piaţa europeană de cocaină va continua să se dezvolte,"mai ales în Europa de Est".
Ruta braziliană
Producţia în state precum Columbia, Bolivia sau Peru continuă să se menţină ridicată. De acolo s-au conturat mai multe rute către Europa, mai explică McDermott.
"Cea mai frecventată dintre ele în aceste momente porneşte din Columbia şi tranzitează porturile braziliene." Până acolo, marfa a trecut deja prin patru până la cinci mâini.
"Acolo este nevoie de o altă bandă, care are grijă ca totul să ajungă în containerul potrivit spre Europa. În acest scop este necesară mituirea salariaţilor din port şi a vameşilor locali."
Spre deosebire de trecut, astăzi grupările criminale implicate în traficul de droguri provin din ţări foarte diferite.
În Europa, containerele sunt preluate de o altă echipă şi transportate într-un depozit temporar. De multe ori sunt implicate bandele olandeze, porturile din Rotterdam şi Anvers sunt scenele principale de desfăşurare.
În aceste depozite, marfa este distribuită. "O încărcătură are deseori mulţi proprietari şi mulţi şi diverşi cumpărători", spune McDermott. "Ei preiau marfa şi o transportă mai departe prin toată Europa."
Pachete de bani pentru angajaţii din porturi
Aşa ajung drogurile la traficanţii mai puţin importanţi şi la clienţi precum Alexander din Berlin.
În total, 12 milioane de europeni au consumat cel puţin o dată cocaină, estimează Centrul European de Observare a Drogurilor şi a Dependenţei (EMCDDA) din Lisabona.
Şi Laurent Laniel de la EMCDDA vorbeşte despre cocaina care a ajuns să domine piaţa stupefiantelor din Europa.
Ceea ce are şi urmări, adaugă Laniel în convorbirea cu DW. "Ar trebui să ne aşteptăm la mai multă corupţie şi la mai multe violenţe în Europa."
Cel puţin în porturi şi aeroporturi, în contextul cantităţilor descoperite, trebuie luat în considerare faptul că salariaţii sunt mituiţi de către traficanţi.
"Şi există tot mai multe indicii referitoare la corupţie în rândul anchetatorilor şi în sistemul de justiţie.
Nu suntem încă la nivelul din America de Sud. Dar s-ar putea ca indivizi din administraţie şi politică să profite deja de pe urma comercializării cocainei."
Camera de tortură din container
Cu cât mai multă cocaină ajunge în Europa, cu atât mai mulţi bani sunt la mijloc, spune Laniel.
Cu atât mai mare este și disponibilitatea bandelor de a recurge violenţă. Un exemplu de care amintește Laniel este camera de tortură descoperită într-un container, amplasat pe un vapor din Olanda.
Şi la Hamburg s-au înregistrat schimburi de focuri între traficanţii de stupefiante, mai spune René Matschke de la Vama din Hamburg.
"Şi da, decoperim tot mai multe arme de foc în timpul percheziţiilor noastre." Poliţiştii şi vameşii au fost deja ameninţaţi.
Porcul mort din galantar
Cum ar trebui să reacţioneze statul? Printr-un război antidrog, precum în SUA? Nu, răspunde Jeremy McDermott de la InSight Crime din Medellín. "Este nevoie de un concept amplu, nu doar de represiuni, interdicţii şi arestări."
În acest scop, Germania ar trebui să colaboreze cu partenerii europeni, cu SUA şi statele prietene din America Latină.
"Trebuie consolidată societatea civilă, să le oferim crescătorilor de coca alternative reale legale. Dacă se încearcă frânarea comerţului cu droguri doar prin controlarea containerelor din Hamburg, atunci efectele nu vor fi spectaculoase."
Consumatorul de cocaină Alexander din Berlin se consideră ultima verigă dintr-un lung lanţ. Dacă ar renunţa la consumul de cocaină, nu s-ar schimba prea multe, spune el.
"Dacă substanţa este deja aici, atunci este ca şi cu un porc sacrificat. Dacă este deja în galantar şi eu nu îl consum, tot e mort."
Şi ce se întâmplă cu sănătatea? Consumul regulat de cocaină poate afecta vasele de sânge şi organele, poate crea dependenţă şi afecţiuni psihice, avertizează medicii.
"Dat fiind că este diluat, este uneori discutabil ce tragi pe nas", adaugă Alexander.
Dar şi-a făcut un plan, spune el: atunci când se va termina lockdownul, va reduce din nou consumul de cocaină.
