- Stocurile de vaccin AstraZeneca determină și România să ridice restricțiile legate de vârstă;
- Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat soluția britanică pentru uz general încă de la sfârșitul lunii ianuarie;
- Conflictul dintre Comisia Europeană și AstraZeneca a zdruncinat încrederea publicului în acest vaccin;
- UE are un contract de 400 de milioane de doze pentru acest tip de vaccin;
- Reacțiile adverse la AstraZeneca au o pondere mai mare ca la Pfizer, dar la fel ca la vaccinul antigripal;
Vaccinul AstraZeneca a fost autorizat pentru utilizare generală, începând cu vârsta de 18 ani, pe teritoriul României. Decizia Agenției Naționale a Medicamentului vine după ce această soluție a avut o aprobare de folosire doar pentru segmentul de vârstă 18-55 de ani.
Această decizie e una extrem de curajoasă. După ce autoritățile medicale din România, inițial, au avut o atitudine mai degrabă conservatoare, limitând foarte mult utilizarea vaccinului în comparație cu cele mai multe state europene, acum au trecut în partea cealaltă.
“Măsura vine ca urmare a apariției noilor date științifice, a experienței și deciziilor altor state europene, precum și a recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru prevenirea infectării cu virusul SARS-CoV-2, sens în care vaccinul AstraZeneca poate fi administrat adulților cu vârsta peste 18 ani, conform rezumatului caracteristicilor produsului.
Vaccinul determină sistemul imunitar al organismului să producă anticorpi și globule albe specializate care acționează împotriva virusului, oferind astfel protecție împotriva COVID-19. Pentru imunizare, se administrează două doze de vaccin, după un interval cuprins între 4-12 săptămâni de la prima doză”, se arată în comunicatul oficial al CNCAV.
Ce a aprobat Uniunea Europeană nu a contat pentru statele membre
Vaccinul AstraZeneca, în data de 29 ianuarie 2021, a primit o autorizare de folosire de la Agenția Europeană a Medicamentului, începând cu vârsta de 18 ani, fără nicio altă restricție.
La acel moment, mai multe state europene, printre care și România, au luat decizia să limiteze utilizarea vaccinului, motivând că în studiul de faza a treia (cel pe zeci de mii de persoane) au fost înrolaţi prea puțini voluntari peste 55 de ani.
“În urma recomandărilor transmise de Ministerul Sănătății, Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), precum și de Grupul Științific din CNCAV, ținând cont de precizările din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) și de studiile disponibile până la momentul autorizării condiționate de punere pe piață, în România, vaccinarea împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18-55 de ani, cu posibilitatea creșterii acestui interval, în funcție de apariția noilor date științifice.
De asemenea, intervalul de timp recomandat între cele două doze este de 8 săptămâni”, se arăta într-un comunicat oficial publicat de comitetul național al vaccinării, în data de 4 februarie 2021.
Franța, Germania și mai multe state europene au luat decizia să limiteze utilizarea AstraZeneca pentru populația cu vârsta cuprinsă între 18-65 de ani. Italia a mers pe același segment de vârstă ca și România.
Stocurile de vaccin au determinat o reevaluare rapidă
Săptămâna trecută, Germania a aprobat utilizarea vaccinului și pentru populația cu vârsta de peste 65 de ani, iar Franța a aprobat extinderea intervalului cu încă 10 ani, adică 18-75.
Decizia luată de mai multe state europene de a limita utilizarea vaccinului AstraZeneca, deși Agenția Europeană a Medicamentului l-a autorizat fără restricții a produs multă confuzie în rândul publicului.
Peste noapte, soluția Oxford a devenit una de mâna a doua, mult mai slabă decât cele de la Pfizer și Moderna.
Acest fapt a dus la complicații majore atât în ce privește procesul de vaccinare, dar și în ce privește încrederea oamenilor în soluțiile de imunizare aprobate.
Încrederea în vaccinurile împotriva COVID creşte. Un sondaj internațional arată cum stă AstraZeneca, față de Moderna și Pfizer (Infografice)
În urma acestei decizii, în mai multe state s-au creat stocuri mari de vaccin Oxford-AstraZeneca, oamenii preferând să se imunizeze cu Pfizer și Moderna.
Același lucru s-a întâmplat și în România. Pe de-o parte, persoanele de peste 55 de ani, chiar dacă își doreau să se vaccineze, nu aveau voie, pe de altă parte, vaccinarea din țară fiind în etapa a 2-a, dedicată persoanelor în vârstă, cronicilor și lucrătorilor “esențiali”, această soluție a devenit disponibilă doar pentru un segment foarte mic din populație.
“M-am uitat pe platformă, erau aproape 20.000 de locuri libere în Timişoara pentru vaccinare, deci nu se justifică cereri pentru vaccinuri în plus, ar trebui să fie folosite cele care sunt acolo şi nu-mi explic cum s-a ajuns la această situaţie, să ai 20.000 de locuri libere şi totuşi să fii carantinat.
Ori comunicarea nu este foarte bună, ceva se întâmplă şi cred că primarul Timişoarei şi preşedintele Consiliului Judeţean ar trebui să comunice mai mult, să explice că sunt vaccinuri în Timişoara şi să se vaccineze”, a declarat premierul Florin Cîțu, luni, 8 martie.
Stocul de doze la care a făcut referire prim-ministrul e de AstraZeneca. S-a ajuns în această situație nu pentru că autoritățile nu vor să vaccineze, ci pentru că nu există cerere pentru acest vaccin din partea “lucrătorilor esențiali”, dar şi a bolnavilor cronici.
Mulți dintre aceștia s-au imunizat deja, iar alții așteaptă să o facă, dar cu Pfizer sau Moderna.
Mai există o categorie de “esențiali" şi cronici, care chiar dacă ar vrea să se vaccineze nu putea până acum, cea cu vârsta cuprinsă în intervalul 55 - 65 de ani.
Cifrele spun că reacțiile adverse la vaccinul Oxford sunt la fel ca la antigripal
Aceste stocuri de vaccin AstraZeneca se vor reduce în perioada următoare pentru că nu mai există o limită de vârstă superioară, dar și pentru că vor începe înscrierile pe listele de așteptare pentru etapa a 3-a, cea a populației generale.
Chiar dacă decizia de renunțare la restricții e una bună, va fi destul de greu să modifici preferințele celor care vor să se vaccineze.
În total, în luna martie vor intra în țară 1,11 milioane de doze de Pfizer și 1,24 de milioane de doze de AstraZeneca.
Uniunea Europeană are un contract pentru 600 de milioane de doze cu Pfizer și unul de 400 de milioane cu AstraZeneca.
Aceste două seruri sunt principalele soluții de imunizare a populației pentru prima jumătate a anului.
E adevărat că la vaccinul britanic, fiind realizat pe bază de adenovirus, reacțiile secundare sunt mai accentuate, însă se înscriu în limite absolut normale pentru vaccinurile clasice.
Dacă analizăm reacțiile adverse raportate până acum de către autoritățile medicale, constatăm că la Pfizer s-a înregistrat un procent de 0,41% din totalul dozelor injectate din acest tip, iar la AstraZeneca, 1,06%.
Reacțiile negative la vaccinul britanic sunt duble față de cele de la produsul german, dar amândouă cifrele sunt foarte mici și se înscriu în limitele normale pentru orice vaccin.
De exemplu, la vaccinul antigripal, reacțiile negative raportate sunt între unu și două procente din totalul celor vaccinați, conform mai multor date publicate de-a lungul timpului.
Un vaccin foarte popular în Marea Britanie
AstraZeneca a ajuns un vaccin ocolit din cauza conflictului dintre Comisia Europeană și managementul companiei AstraZeneca. Acesta a fost declanșat la sfârșitul lunii ianuarie de anunțul gigantului farmaceutic, care a spus că nu poate livra cele 80 de milioane de doze promise, conform contractului, pentru primul trimestru din 2021.
Pascal Soriot, CEO-ul companiei, a declarat că pot fi livrate doar 31 de milioane de doze la nivelul UE până la sfârșitul lunii martie.
Reacția de restricționare a utilizării vaccinului ar putea fi interpretată ca o soluție de urgență pentru a tempera presiunea publică, dar s-a transformat într-o respingere a acestui tip de vaccin.
În Marea Britanie, AstraZeneca este cel mai folosit vaccin. Autoritățile medicale au decis să imunizeze cea mai mare parte a populației cu o singură doză, iar a doua s-o facă la termenul maxim indicat de producător (12 săptămâni, adică 84 de zile) sau chiar mai târziu.
În UK au fost administrate peste 23 de milioane de doze, 33,3% din populație primind o singură doză de vaccin și numai 1,7% din populație fiind imunizată cu două doze.
Această strategie s-a dovedit câștigătoare, numărul infectărilor a început să scadă abrupt în Marea Britanie.
Din data de 15 martie, procesul de vaccinare din România intră într-o nouă etapă, cea a imunizării generale, care vine cu noi provocări, mici victorii, dar și eșecuri.
