Salariile personalului medical s-au triplat, comparativ cu anul 2014, însă deficitul de cadre din sistem de menţine, arată un raport realizat de Curtea de Conturi în urma auditului făcut la spitalele publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii. În pofida lipsei de personal, 83% din posturile vacante din spitalele Ministerului de resort nu au fost scoase la concurs în perioada 2014-2021, în acest context auditorii recomandând Ministerului să realizeze o bază de date integrată şi actualizată în timp real, care să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi şi care să includă şi situaţia rezidenţilor.
Situaţia celor 58 de spitale aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii a fost analizată de auditorii de la Curtea de Conturi în anul 2022, în cadrul unei misiuni de audit al performanţei privind managementul resurselor umane şi a dezvoltării infrastructurii unităţilor sanitare spitaliceşti, pentru perioada 2014-2021.
„În ceea ce priveşte managementul resurselor umane, raportul arată cum salariile personalului medical au crescut în medie de trei ori faţă de anul de raportare 2014, însă gradul mediu de ocupare a posturilor vacante de medici a fost de 72%, iar al asistenţilor medicali de 80%. În medie, în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. În primele 10 specialităţi medicale cu cel mai mare deficit de medici se încadrează: anestezie şi terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie-imagistică medicală, chirurgie generală, recuperare, medicină fizică şi balneologie, medicină de urgenţă, medicină de laborator, medicină internă şi gastroenterologie”, sunt concluziile misiunii de audit , făcute publice sâmbătă de Curtea de Conturi.
Auditorii propun Ministerului Sănătăţii o serie de soluţii pentru rezolvarea problemelor legate de personalul din sistem. Una dintre acestea se referă la înfiinţarea unei baze de date integrate şi actualizate în timp real, care să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi şi care să includă şi situaţia rezidenţilor.
„Referitor la managementul resurselor umane, raportul concluzionează necesitatea înfiinţării unei baze de date integrate care să fie actualizată în timp real şi să reflecte numărul de posturi vacante de medici pe specialităţi, cu acces pe nivel de competenţă. Totodată, această bază de date ar trebui să reflecte numărul medicilor rezidenţi care au finalizat pregătirea în rezidenţiat şi s-au întors/nu s-au întors la postul pentru care au candidat la concursul de rezidenţiat”, transmite Curtea de Conturi.
Auditorii publici recomandă de asemenea „identificarea şi implementarea unor metode de stimulare a medicilor rezidenţi, în colaborare cu ministerele care au în subordine unităţi sanitare cu reţea proprie, cu autorităţile publice locale şi cu universităţile de specialitate, astfel încât după finalizarea pregătirii aceştia să-şi continue activitatea în spitalele unde sunt încadraţi pe post”.
Fondurile, alocate netransparent şi fără criterii
Imobilele în care funcţionează spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii sunt vechi, iar aproape un sfert din suprafaţa utilă aferentă acestora a fost încadrată în diverse clase de risc seismic, se mai arată în raportul Curții de Conturi.
Astfel, analiza realizată pentru perioada 2014-2021 de Curtea de Conturi asupra infrastructurii existente la nivelul spitalelor ministerului arată că peste 50% dintre clădiri au o vechime mai mare de 60 ani, 10 dintre acestea având şi peste 100 de ani, iar „aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeţei utile aferente unităţilor sanitare din subordinea ministerului, sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic”.
Conform auditorilor, două unităţi sanitare - Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului “Alessandrescu-Rusescu” şi Spitalul Judeţean Clinic de Urgenţă “Sf. Spiridon” Iaşi - au în administrare 10 clădiri încadrate în clasa de risc seismic I, în care specialiştii includ clădirile care riscă să se prăbuşească în caz de cutremur.
Nici în ceea ce priveşte siguranţa în caz de incendiu, situaţia în spitalele Ministerului Sănătăţii nu este mai bună.
„46% dintre unităţi nu sunt autorizate ISU, deficienţele importante regăsite la majoritatea unităţilor sanitare controlate vizând: funcţionarea fără autorizaţie de securitate la incendiu; neasigurarea echipării construcţiilor cu mijloace de detectare, semnalizare şi alarmare în caz de incendiu sau nefuncţionarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activităţii de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienţilor care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici şi asistente), în special din turele de noapte”, sunt concluziile raportului Curţii de Conturi.
Totodată, auditorii au constatat că 75% din totalul fondurilor alocate celor 58 de spitale din reţeaua Ministerului Sănătăţii au fost destinate cumpărării de aparatură medicală şi doar 25% dintre acestea au fost pentru construcţii, modernizări, consolidări, reparaţii capitale ale clădirilor.
”Cu toate că, potrivit prevederilor legale în vigoare, Ministerul Sănătăţii este autoritatea publică desemnată să efectueze achiziţii centralizate, în perioada 2014 – 2021 au fost efectuate achiziţii centralizate doar pentru două tipuri de dotări necesare unităţilor sanitare, respectiv echipament medical de screening auditiv şi incubatoare medicale pentru nou născuţi”, relevă documentul.
Astfel, auditul arată că aproximativ 53% din totalul celor 58 de spitale au raportat că deţin echipamente de imagistică medicală (CT şi/sau RMN), în anul 2021 numărul unităţilor sanitare care deţin echipamente de tip CT şi/sau RMN, crescând, comparativ cu 2014. Concret, numărul de aparate computer tomograf din spitalele Ministerului a crescut cu 84 %, iar numărul de aparate pentru RMN a crescut cu 114%.
„Alocarea fondurilor pentru investiţii nu este una transparentă, nefiind identificată o procedură privind criteriile de alocare a acestora.
„În ceea ce priveşte gestionarea infrastructurii spitaliceşti, Curtea de Conturi recomandă crearea unei platforme integrate, cu acces pe nivel de competenţă, care să cuprindă evidenţa echipamentelor de imagistică medicală şi care să constituie baza analizei investiţiilor viitoare în echipamente de acest fel. De asemenea, auditorii publici externi recomandă ca alocarea fondurilor pentru investiţii să se realizeze în mod transparent, prin utilizarea unei proceduri privind criteriile de alocare a acestora”, a concluzionat Curtea de Conturi.