România a fost condamnată la CEDO să plătească despăgubiri de peste 15 milioane de euro proprietarilor deposedați abuziv și cărora în 30 de ani nu li s-a făcut dreptate în țară.
Asociația pentru Proprietate Privată anunță, într-un comunicat, că este cea mai mare sumă de la data aderării României la Consiliul Europei.
”Săptămâna aceasta, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 6 hotărâri împotriva statului român, pentru că nu a reușit să rezolve, în 30 de ani, situația proprietarilor ale căror imobile naționalizate au fost vândute chiriașilor.
Pentru că în România nu au primit despăgubiri pentru proprietățile trecute abuziv în proprietatea statului, foștii proprietari s-au adresat instanței de la Strasbourg”, se arată în comunicatul Asociației, care precizează că în cele 6 cazuri suma totală a despăgubirilor este de 15.543.997 de euro.
”Aceasta este cea mai răsunătoare victorie a proprietarilor deposedați abuziv, anul acesta România fiind condamnată, până acum, la peste 20 de milioane de euro despăgubiri. Amintim, în luna iulie, Cauza Nistor și alții contra României (29 de dosare) obliga statul român să plătească altor proprietari, pentru aceeași situație de drept, încă 5 milioane de euro”, este citat Călin Ispravnic, președintele Asociației pentru Proprietate Privată.
Avertisment înă din martie 2019
România fusese avertizată din martie 2019 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei să adopte măsuri suplimentare legislative și să prezinte, până la 31 mai 2019 situația dosarelor referitoare la despăgubiri pentru imobile naționalizate.
”Nici guvernul PSD, nici guvernul liberal care i-a urmat nu au luat vreo măsură concretă pentru cazurile semnalate de CEDO, astfel încât instanța europeană a fost nevoită să rezolve zeci de dosare. (103 dosare au fost reunite în cele 6 cauze soluționate marți la Strasbourg).
Statul român este astfel obligat să plătească despăgubiri foștilor proprietari la valoarea de piață, în majoritatea cazurilor adăugând și câte 5000 de euro daune morale, plus cheltuielile de judecată ocazionate de introducerea acțiunii la CEDO”, se arată în comunicat.
Asociația precizează că statul român ar fi făcut economie dacă avea dorința să rezolve corect problema. Oricum, în unele cazuri este prea târziu, pentru că fie proprietarii au încetat din viață, fie unele dosare au fost scoase de pe rol pentru că nu au fost introduși în cauză moștenitorii.
Citește și:
Peste 20.000 de cereri are de soluționat Primăria Capitalei
Asociația adaugă că la acest moment Primăria Municipiului București mai are de soluționat 20.842 de notificări și că termenele de așteptare sunt înfiorătoare.
”În ritmul de până acum, ar mai trece încă 17 ani până vor fi soluționate. De acolo, dosarul pleacă la Instituția Prefectului care face controlul de legalitate și, fie sesizează instanța, dacă apreciază că nu este corectă dispoziția Primarului General, fie trimite dosarul la ANRP, unde se fac alte verificări.
După încă 5 ani de așteptare, (dar nici acest termen nu este respectat), ANRP, prin Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, poate să invalideze dispoziția primarului și fostul proprietar nu mai primește nimic sau poate să stabilească o valoare (de obicei mult diminuată) a despăgubirilor ce vor fi achitate în 5 tranșe anuale.
Deci, un total de peste 27 de ani de așteptare pentru cei care încă mai au dosarele la Primăria Municipiului București. Pentru cei care nu vor fi mulțumiți cu sumele stabilite de ANRP, mai trebuie adăugat și timpul pentru o contestație în instanță”, se explică în comunicat.
Asociația cere statului român să modifice legislația, așa cum au cerut instituțiile europene și cum obligă și recentele decizii ale CEDO.
