Chiar dacă ne așteptăm la criză economică, târg de Crăciun tot ar trebui să organizăm, în 2022, în Capitală. Irina Zamfirescu – activist pentru drepturile omului la ActiveWatch – a explicat la Citizen de ce n-ar trebui să renunțăm la acest eveniment, dar și cum să-l organizăm în folosul cât mai multor bucureșteni.
Aflați, tot din episodul de astăzi al podcastului Citizen, de ce funcționarii din mai multe primării bucureștene se simt în primejdie atunci când vorbesc cu cetățeanul, dar și ce sporuri lunare încasează pentru asta.
Am vorbit și despre riscul ca una dintre realizările lui Nicușor Dan - adică stoparea abuzurilor urbanistice din oraș - să se prăbușească, în lipsa unor măsuri concrete.
Pe larg, despre toate aceste subiecte, aflați din cel mai nou episod al Citizen, singurul podcast despre administrație locală din România, realizat de Gabriel Kolbay și Irina Zamfirescu.
Mai jos, câteva repere din episodul de astăzi.
I. Târg de Crăciun pentru toți, chit că nu va fi ca la Viena!
Documente ale PMB consultate de spotmedia.ro și discuții dintr-o ședință recentă a Comisiei de Buget a Consiliului General al Municipiului București indică faptul că administrația lui Nicușor Dan intenționa să organizeze, în acest an, un eveniment în premieră, la Arena Națională.
Acesta urma să înceapă cu o serie de activități dedicate Campionatului Mondial de Fotbal organizate de Proedus și TVR și să continue cu un târg de Crăciun pe care să-l pună la punct ARCUB.
După ce s-au făcut planuri și discuțiile au avansat, Nicușor Dan a anunțat că invită privații să se implice în organizarea unui târg de Crăciun în Piața Constituției (acolo unde se organiza de ani buni această activitate, înainte de pandemie).
Cum ar trebui organizat acest târg pentru oameni și la ce să ne așteptăm? Iată ce spune Irina Zamfirescu.
(de la min. 03:02) „Ne așteptăm să vină Crăciunul. Măcar atât lucru știm. Asta cu începutul (activităților din noiembrie – ca să intrăm cumva în spiritul sărbătorilor) coincide cu agenda de marketing. Cred că pe la finalul lui octombrie încep și reclamele de Crăciun. Deci nu mi se pare neapărat prematur.
E nevoie (de un târg de Crăciun - n.red.). E foarte clar. Înțeleg, trecem prin situații complicate, vremuri scumpe... Dar eu cred că e nevoie de un prilej public, un context în care oamenii să se poată bucura de Crăciun fără să plătească un bilet de intrare.
De exemplu, anul trecut, dacă nu mă înșel, a fost un bilet de intrare pentru târgul de Crăciun organizat de Primăria Capitalei (5 lei cumpărat online și 7 lei cumpărat fizic, la intrarea la târg – n.red.)
Cred că e necesar să renunțăm la ideea de bilet de acces. Se pleacă de la premisa, din păcate - și văd că este o presiune constantă a primarului general - să facem bani.
Dar există anumite lucruri pentru comunitate din care nu trebuie neapărat să facem bani. Târgul de Crăciun, din punctul meu de vedere, e unul dintre acele prilejuri, tocmai pentru că există în mod real în București oameni care nu au alte resurse financiare mai departe decât să acceseze tipul ăsta de evenimente publice (...)”.
(de la min 06:04) „Prioritară pentru instituția publică trebuie să fie calitatea vieții cetățenilor, iar a fi fericit în luna decembrie mi se pare că intră un pic în zona de minim interes public, lucru pe care îl poate furniza Primăria Capitalei.
Unde se complică discuția din punctul meu de vedere este pe iluminat. Da, dacă ne apucăm să dăm bani din nou pe așa ceva... Dar îmi amintesc că anul trecut nu a fost cazul. Anul ăsta îmi imaginez că va fi încă și mai austeră situația, în condițiile în care nouă ni se transmite de la televizor să fim mai cumpătați când vine vorba de orice tip de consum. (...) Adică să ne apucăm acum să înșirăm beculețe prin tot orașul mi s-ar părea, înainte de ideea de ban public folosit pentru iluminatul de Crăciun, un mesaj destul de confuz pentru cetățean (...)
(de la min 4:19) „Sigur, acum putem să visăm. Îmi amintesc, am nimerit la un moment dat în preajma Crăciunului - deși cred că era, totuși, cu mult înainte - la Viena. Spectaculos. Am rămas cu această senzație că nu exista absolut nicăieri plastic, carton.... Totul era din sticlă în ideea de a fi sustenabil. Și plăteai o mică taxă pe care ți-o luai înapoi, dacă duceai farfuria și cana înapoi. Dar erau atât de frumoase încât unii oameni alegeau să le ia, fără să își mai recupereze taxa achitată la început. Nu se considera că le-ai furat.
Erau niște concerte de colinde, cu coruri, cu copii, cu niște instrumente…
Știu că municipalitatea promovează intens târgul de Crăciun de la Viena. Primăria și-a asumat și a muncit foarte mult timp pentru ca acel târg să fie recunoscut la nivel european.
Este evident că nu este povestea Bucureștiului. Adică ce s-a întâmplat aici a fost în fiecare an, de fapt, de la an la an a fost o chestie extrem de diferită. Nu am auzit în viața mea pe cineva să zică mă duc și eu până la București la Târgul de Crăciun. Adică nu e nimic spectaculos. Nu știu dacă e loc să fie ceva spectaculos din nou. S-ar putea să nu fie asta o chestiune pe care să ne concentrăm. S-ar putea să fie, pur și simplu, suficient ca niște oameni să se bucure de niște zile ca să ții o lună un târg de Crăciun”.
II. Primejdii și sporuri salariale pentru funcționarii primăriilor din Capitală
Toate cele 7 primării din Capitală le acordă unor angajați sporuri salariale. Trei dintre primării - adică cea Generală, cea a Sectorului 2 și cea a Sectorului 4 - le plătesc, însă, tuturor angajaților spor de condiții vătămătoare.
La solicitarea primăriilor, sunt firme care fac măsurători, ca să identifice amenințările la adresa sănătății angajaților. Măsurătorile sunt vizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP) București.
La Primăria Generală, ultimele măsurători s-au făcut înainte ca Nicușor Dan să își preia mandatul. Și au evidențiat, printre altele, că cei peste 1.000 de salariați merită, lunar, 15% la salariu din cauză că sunt expuși la unde electromagnetice, dar și din cauza ”gradului ridicat și complex de relaționare în exercitarea atribuțiilor” și a ”lucrului cu publicul care poate fi recalcitrant, transmițător de diferite boli și poate crea un stres permanent în rândul salariaților”.
E corect? Irina Zamfirescu - activist pentru drepturile omului la Active Watch - spune că situația e complicată. În mod evident, unii iau sporul de condiții vătămătoare degeaba.
(de la min 23:19) „Mie mi se pare incredibil că o instituție publică poate să dea în scris că o administrație publică este stresată de cetățeni și că niște oameni din administrația publică sunt expuși la diverse boli pe care le aduc cetățenii.
Păi, dacă ar fi așa, practic, fiecare cetățean al acestui oraș, de exemplu, care a făcut o cerere de audiență publică la primarul general - care de altfel a decis că nu ține audiențe publice - ar trebui să primească și el un spor de stres și de nervi că nu este primit în audiență de către primarul general.
Asta cu termenele strânse eu cred că e adevărată. Sincer, cred că să lucrezi într-o instituție de dimensiunea asta, care are un portofoliu atât de vast, poate fi stresant, poate fi ceva copleșitor.
Dar, uite, luna trecută a fost o dezbatere publică organizată la inițiativa consilierilor generali.
S-a dezbătut regulamentul de funcționare a Consiliului General, nu o să povestesc, dar în mod bizar, am fost singurul cetățean care a participat la acea dezbatere publică. Am stat eu de vorbă cu niște consilieri generali, preponderent erau din PNL, care principala situație pe care o reclamau acolo cumva era fix lentoarea aparatului administrativ vizavi de diverse situații de rezolvat. Deci dacă nici consilierii generali nu sunt mulțumiți, ce să mai zică cetățeanul, vizavi de ce zici tu?
(....) Eu zic că ideea aia cu șanțul și cu umplut cu apă și cu crocodili de jur împrejurul Primăriei Capitalei ar crește nivelul de siguranță al angajaților”.
III. Nicușor Dan a spus „stop” construcțiilor care sufocă Bucureștiul. De ce nu e încă o victorie certă pentru cetățeni
(de la min. 37:46) „Acum câteva zile s-a petrecut în București un incendiu foarte grav (la un bloc in Satul Francez, un cartier de lux al Bucureștiului – n.red.).
Dincolo de drama individuală a acelor familii, ce s-a întâmplat acolo este extrem de grav.
Am reținut povestea ușor secundară din această situație – după cum a fost prezentată în spațiul public - în care pompierii au fost nevoiți să găsească tot felul de soluții, să le zicem inovatoare, ca să poată ajunge la incendiul respectiv.
Pentru că străduțele sunt strâmte, cu mașini parcate ... un mic balamuc urbanistic în acel colțișor de oraș mic, mic de tot. (...)
Deci discutăm despre niște situații, care aproape țin de, nu de calitatea vieții, ci chiar de existența vieții.
Am văzut în spațiul public, un pic mai înainte de asta, dezbateri și zbateri despre cum, vai, nu se mai dezvoltă Bucureștiul, inclusiv oameni din PNL foarte afectați de această situație.
Acum, eu cred că totuși m-ar interesa să definim un pic ce înseamnă dezvoltarea unui oraș.
Sigur, putem să avem perspectiva dezvoltării economice în sensul de real estate project, oameni care construiesc diverse clădiri de birouri, locuințe - vând, fac niște profit, plătesc niște taxe.
Sau putem să discutăm și despre dezvoltarea comunității, care înseamnă, înainte de orice interes public, adică înainte de orice, conservarea vieții.
Instinctul lui Nicușor Dan vizavi de asta mie mi s-a părut fantastic atunci când a suspendat acele PUZ-uri.
Dar nu e suficient. Avem aceste decizii - foarte bine, dar mai avem niște cartofi fierbinți (de la suspendarea PUZ-urilor – n.red.).
Cei care nu au avut proiecte care sunt în concordanță cu normele legale înțeleg că nu pot acum să construiască. Dar și când vor putea! Mie de acel moment mi-e foarte frică, în care se dă drumul (...)
Ce pui, sustenabil, în locul PUZ-urilor suspendate? Pentru că nu ești primar pe viață cât să ții sub control această situație.
Și aici ajungem la planul urbanistic general, cu care eu nu știu ce s-a mai întâmplat. A spus primarul general că va fi gata la final de 2023. Termenul este la fel de sigur ca venirea lui Moș Crăciun (...)
Indiferent dacă Nicușor Dan va mai candida sau nu, dacă va mai câștiga un mandat sau nu, e important să lase ceva care să asigure permanența acestei stări în care urbanismul este mult, mult mai cu grijă făcut în București”, a spus Irina Zamfirescu, la Citizen.