Cu toate că vremea se răcește, centrala electrică de termoficare (CET) Grivița, care contribuie la furnizarea de apă caldă și căldură în nord-vestul Capitalei, n-a pornit încă. Și nici nu e clar când ar urma să se întâmple asta.
Iar lipsa de activitate de la această centrală începe să se simtă în zona de nord-vest a Capitalei, a precizat pentru Spotmedia.ro directorul Termoenergetica SA, Claudiu Crețu.
Tocmai ca să poată injecta cât mai eficient apă fierbinte în rețeaua de conducte de distribuție a agentului termic din subteranele Capitalei, CET Grivița a fost supusă unui proces de modernizare.
Mai exact, în iulie 2019 societatea a lansat o licitație. Iar singura firmă care a depus o ofertă, adică TDR Energy, a și câștigat procedura şi s-a apucat de treabă.
Potrivit unui document consultat de Spotmedia.ro, investițiile s-au realizat în proporție de 85%. Dar s-a achitat doar 75% din suma pentru lucrări. Și, potrivit CET Grivița, ar mai fi nevoie de circa 25 de milioane de lei pentru plata tuturor lucrărilor de modernizare și finalizarea proiectului, până la finele acestui an.
Problema majoră, în acest moment, este că - deși e în parte modernizată - CET Grivița nu și-a mai reînceput activitatea. În mod normal, ea ar trebui să injecteze apă fierbinte în rețeaua primară de conducte de termoficare și în timpul verii. În acest an a stat, însă, 2,5 luni în revizie, ca să conecteze agregatele aduse în cadrul modernizării la rețeaua de conducte.
Pe 1 septembrie, însă, CET Grivița trebuia să pornează. Dar n-a făcut-o. Iată de ce spune directorul societății, Doru Mândrican, că s-a luat această decizie.
„Sunt 2 motive.
Primul: Termoenergetica SA are o datoria foarte mare față de societatea noastră. Inițial, datoria a fost de 17 milioane de lei. Apoi a scăzut la 15 milioane. Iar acum mai sunt de plătit 12 milioane de lei. Pentru mine, o societate mică, sunt bani foarte mulți”, a precizat directorul CET Grivița pentru Spotmedia.ro.
Cea care cumpără energia termică produsă de CET Grivița este Termoenergetica SA. Așa că această companie are datorii la CET. Dar grosul banilor pentru stingerea datoriei nu vine de la Termoenergetica, ci de la Primăria Municipiului București (PMB).
Motivul: în Capitală, cea mai mare parte a energiei termice e achitată de PMB. Mai exact, din costul de 428 de lei al gigacaloriei, bucureșteanul achită doar 163 de lei. Restul sumei e acoperită prin subvenție plătită de primărie.
PMB plătește aceste sume într-un cont escrow, de unde banii pleacă automat, în procente dinainte stabilite, către furnizorii Termoernergetica SA. Iar când primăria n-are bani, niciunul dintre acești furnizori nu e plătit.
Totuși, faptul că datoria Termoenergetica SA către CET Grivița a scăzut succiesiv, în ultima perioadă, indică faptul că Primăria Capitalei a început să vireze bani în contul escrow. Doar că n-a reușit încă să achite tot ce are de plată.
Oricum, întârzierea plăților de la PMB nu este singurul motiv pentru care CET Grivița nu și-a reluat activitatea.
„Al doilea motiv este că, la începutul acestui an, prețul gazului era de 120 – 125 lei Mwh, iar acum este 340 lei Mwh. Și prețul energiei termice și energiei electrice reglementat de către ANRE nu s-a modificat (în sensul că n-a crescut, ca să reflecte scumpirile – n.red).
În aceste condiții, dacă CET Grivița ar porni, ar înregistra o pierdere lunară de circa 3,5 - 4 milioane de lei.
Or, nimeni din conducerea societății nu își asumă această pierdere.
În rest, din punct de vedere tehnic, societatea e pregătită să pornească în orice moment”, a mai precizat Doru Mândrican.
La finalul 2020, CET Grivița a a raportat un profit de peste 3 milioane de lei (deși mai avea și atunci de încasat aproape 14,2 milioane de lei de la Termoenergetica SA).
Cât contează CET Grivița pentru încălzirea din vestul Capitalei?
Doru Mândrican susține că n-ar trebui să fie o problemă pentru bucureșteni.
„În mod normal, n-ar trebui să fie niciun areal afectat. Pentru că CET Grivița - cu cei circa 98 de angajați ai săi - produce 3-5% din energia termică necesară în Capitală.
Funcționează CET Casa Presei (care e în gestiunea Termoenergetica SA), care acoperă zonele din Pajura - Bucureștii Noi și până spre 1 Mai-Grivița.
Iar pe cealaltă parte sunt CET Grozăvești și CET Vest care pot veni spre Militari – Crângași”, a mai spus Doru Mîndrican.
Și-atunci de ce mai cheltuiește Sectorul 1 zeci de milioane de lei ca să modernizeze centrala?
Directorul general al Termoenergetica SA, Claudiu Crețu, susține că, dimpotrivă, lipsa de activitate de la CET Grivița se simte deja, în zonă de nord vest a Capitalei.
„Astă vară, în august, nu se simțea. Pentru că era destul de multă lume plecată în concedii, iar consumul era mai mic.
Acum, faptul că acest CET nu livrează începe deja să se simtă. Noi i-am notificat deja de 2 ori să pornească, dar încă n-au pornit. N-au dorit să o facă. Problema datoriilor nu este nouă. Datorii au existat și în anii trecuți, când CET Grivița a pornit”, a precizat Claudiu Crețu pentru Spotmedia.ro.
De altfel, Termoenergetica SA a anunțat încă de joia trecută că parte dintre locuitorii din Sectorul 1 nu vor avea apa caldă din pricina reparațiilor pentru iarnă, dar și din cauză că CET Grivița nu și-a mai reluat producția.
Există mai multe posibile soluții, dar niciuna nu e la îndemnă.
Spre exemplu, stingerea datoriei Termoenergetica SA către CET Grivița ar însemna, de fapt, ca PMB să plătească tot ce datorează pentru termoficare. Și e greu de crezut că instituția va avea suficienți bani ca să achite.
Pe de altă parte, creșterea de către ANRE a prețului la care CET-urile vând energia termică ar însemna, de asemenea, o cheltuială în plus pentru apă caldă și încălzire. Creșterea de preț ar trebui suportată fie de PMB, prin majorarea subvenției, fie de populație. Niciuna dintre variante nu surâne nimănui, în București, la acest moment.
Există și posibilitatea ca, într-o ședință viitoare, Consiliul Local al Sectorului 1 să înceapă demersuri pentru schimbarea conducerii CET Grivița, astfel încât o altă echipă de manageri să își asume pierderile și să dea drumul la producție.
Spotmedia.ro va urmări situația și va reveni cu detalii.
......
Dacă te interesează, citește și despre cum funcționează sistemul de termoficare al Capitalei.
Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă.
Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Vorbim despre CET Sud, CET Vest, CET Grozăvești și CET Progresu. Mai există, însă și CET Grivița, pe care o deține Consiliul Local al Sectorului 1. Și CET Casa Presei, care e a PMB și pe care o gestionează Termoenergetica SA. De asemenea, mai există un CET privat numit Vest Energo, deținut de omul de afaceri Constantin Bucur.
Dintre CET-urile ELCEN - adică acelea care duc greul producției de energie termică - singurul modernizat este CET Vest.
Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA.
Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri.
În schema de mai jos puteți vedea principiul de funcționare a sistemului.
Marea problemă este că rețeaua de conducte - construită între anii 1965 și 1990 - n-a fost întreținută. Conductele magistrale ar fi trebui înlocuite după 25 de ani de utilizare. Dar administrațiile Capitalei n-au vrut să dea bani pe așa ceva.
Din totalul de 954 de km de conductă magistrală, s-au înlocuit doar vreo 100 de kilometri, între 1998 și 2003.
Apoi au mai urmat vreo 15 ani în care nu s-a făcut aproape nimic.
Așa s-a trezit Bucureștiul cu aproximativ 80% dintre conductele magistrale învechite peste măsură, pline de găuri și gata să pocnească din moment în moment.