Nicușor Dan a cerut, într-o conferință de presă de marţi, ca toți banii din taxele și impozitele bucureștenilor să fie virați la PMB, în temeiul rezultatelor referendumului local din 24 noiembrie 2024. Sumele ar urma să fie împărțite cu primăriile de sector, în baza unor criterii încă neclare. Și cu votul Consiliului General.
Argumentele primarului: Bucureștiul ar avea mai mulți bani pentru dezvoltare și proiecte mari, cum ar fi termoficarea și transportul în comun.
Obstacolele: partidele aflate la putere, în Guvern, Parlament și Consiliul General n-au niciun interes evident să susțină mecanismul de împărțire a banilor propus de Nicușor Dan.
Cine și ce trebuie să facă pentru a schimba împărțirea banilor
Primarul general cere modificarea Codului Fiscal (prin hotărâre de guvern - n.red.) și a legii bugetului de stat.
În documentul atașat mai jos puteți consulta lista integrală a modificărilor propuse de Nicuşor Dan:
Cel care inițiază întocmirea proiectului Legii Bugetului de Stat este Ministerul Finanțelor. Acesta cere propuneri de la instituțiile publice și echilibrează cifrele, în încercarea de a respecta diferite constrângeri pe care le are. Spre exemplu, va încerca să se încadreze în ținta asumată de deficit bugetar.
Apoi, înaintează Guvernului proiectul de buget pentru anul în curs.
Guvernul dezbate proiectul respectiv. Îl poate modifica. În paralel, pune forme ale sale în dezbatere publică. Și, în cele din urmă, Guvernul adoptă Legea Bugetului, prin hotărâre.
Ulterior, Legea Bugetului este trimisă în Parlament, unde va fi dezbătută și modificată prin amendamente, în comisii comune ale deputaților și senatorilor. După avizare și atingerea unui acord politic, legea intră la vot în plenul Parlamentului.
Iar odată adoptată, îi este trimisă președintelui României, pentru promulgare.
Ce rezultă din calculul politic
Tot acest circuit este, la acest moment, controlat de coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, este membru UDMR. Iar ceilalți miniștri sunt fie membri ai PSD, PNL sau UDMR, fie au sprijinul unuia dintre aceste partide pentru ocuparea funcției în Guvern.
Deja Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că propunerea lui Nicușor Dan nu i se pare oportună:
„Fără discuţie că o propunere a Primarului General trebuie luată în analiză, aşa cum şi propunerile primăriilor sau primarilor de sectoare trebuie luate în analiză.
Cred, în schimb, că am greşi dacă în continuare am luat măsuri şi am modifica legi de pe o zi pe alta, în funcţie de cum avem această presiune sau această provocare legată de aprobarea Legii Bugetului de stat. Deci propunerile trebuie analizate”, a spus Cseke Attila, citat de News.ro.
Chiar și miniștri care nu răspund direct ordinelor de partid au, probabil, interesul să obțină mai mulți bani pentru domeniile lor. Și e de așteptat să negocieze și să facă eventuale concesii pentru a obține acei bani. Nu pentru a regla modul în care se împart banii primăriilor, în București.
În ambele Camere ale Parlamentului, alianța PSD-PNL-UDMR are prezență mai mare decât USR, singurul partid parlamentar care ar avea motive să susțină împărțirea banilor, în București, după mecanismul propus de Nicușor Dan.
PSD are toate motivele să refuze să susțină acest mecanism, din cauză ca asta le-ar lua din bani primarilor săi: Rareș Hopincă (de la Sectorul 2), Robert Negoiță (de la Sectorul 3) și Daniel Băluță (de la Sectorul 4).
PNL are motive să refuze, ca să nu le taie din bani primarilor săi: George Tuță (de la Sectorul 1) și Ciprian Ciucu (de la Sectorul 6).
Iar UDMR este în alianță cu PSD și PNL. Și n-are niciun motiv să altereze colaborarea doar ca să respecte rezultatul referendumului inițiat de Nicușor Dan.
Dar chiar dacă toate aceste partide ar accepta mecanismul de împărțire a banilor propus de Nicușor Dan, noi obstacole s-ar putea ivi în Consiliul General al Municipiului București, în care majoritatea e deținută de o alianță PSD-PNL-PUSL.
Consilierii acestor trei partide pot lupta – din poziția de forță pe care o au – să împartă și banii PMB în așa fel încât să sprijine proiectele colegilor lor de partid care conduc primăriile de sector. Și nu au niciun motiv evident să renunțe la acest avantaj, pentru a valida un mecanism care le ia din puteri lor și colegilor lor de partid.
De ce insistă Nicușor Dan, chiar lipsit de sprijin politic
Insistența lui Nicușor Dan asupra implementării rezultatelor referendumului pe care el însuși l-a convocat e justificată. E proiectul său și - dacă s-ar implementa - i-ar spori considerabil atât puterea politică (pentru că ar demonstra că a putut schimba, din temelii, un sistem), cât și capacitatea de finanțare a proiectelor pentru București. I-ar da acces la mult mai mulți bani pentru proiecte.
Problema este că, la nivel național, nu poate conta, momentan, decât pe susținerea USR (sau poate nici pe aceasta având în vedere candidatura la preşedinţie care o încurcă pe Elena Lasconi).
Oricum USR nu are suficientă putere pentru a-l ajuta să impună validarea acestui mecanism.
La nivel local, s-ar mai putea bucura, pe lângă susținerea USR, și de cea a REPER, a Forței Dreptei și a PMP. Dar tot ar fi insuficient pentru a trece proiecte care displac actualei majorități PSD-PNL-PUSL.
În plus, validarea împărțirii banilor, între primării, în funcție de acest nou mecanism ar putea crea un precedent. Ar arăta că rezultatele referendumului se implementează.
Iar, în acest temei, Nicușor Dan ar avea un avantaj atunci când cere implementarea unui alt rezultat al aceluiași referendum. Anume: eliberarea tuturor autorizațiilor de construire din oraș doar cu semnătura sa.
Ar fi o măsură care are șanse să stopeze dezvoltarea haotică a orașului. În același timp - judecând după ritmul în care primarul semnează alte documente, cum ar fi avizele de intervenție asupra arborilor, despre care am scris aici - e posibil ca demersul să blocheze orice construire pentru o bună perioadă de timp.
Or, nici acest lucru nu e în interesul actualei majorități locale.