Cancerul de piele este mai răspândit în țările nordice. Dar statisticile Uniunii Europene includ și date despre situația din România.
Melanomul este a șasea cea mai răspândită formă de cancer în Uniunea Europeană după cel de sân, colorectal, de prostată, pulmonar și de vezică urinară. Există un consens științific care susține folosirea produselor de protecție solară împotriva radiațiilor ultraviolete care pot leza pielea pe termen scurt și lung, relatează Euronews.
Academia Americană de Dermatologie, cel mai reprezentativ grup de dermatologie din Statele Unite, recomandă folosirea zilnică a protecției solare. "Oricine poate face cancer de piele, indiferent de vârstă, sex sau culoarea pielii. Se estimează că unul din cinci americani va face cancer de piele în decursul vieții", a transmis organizația.
Potrivit Skin Cancer Foundation, folosirea zilnică a unor produse cu SPF 15 poate reduce cu aproximativ 40% riscul apariției carcinomului și cu 50% a melanomului.
Carcinomul cu celule scuamoase este al doilea cel mai răspândit tip de cancer de piele, caracterizat printr-o dezvoltare accelerată a celulelor scuamoase - celule epiteliale care formează stratul exterior al pielii, epiderma. Dacă este depistat din timp, acest cancer de piele poate fi tratat.
Melanomul este o formă agresivă de cancer de piele care apare când melanocitele (celule care dau pielii culoarea bronzată sau maro) încep să se dezvolte necontrolat. Melanomul e mult mai periculos pentru că se răspândește rapid în alte organe dacă nu este tratat la timp.
Doar 10% din europeni spun că folosesc constant sau deseori toate formele de protecție solară (aplicarea pe piele a produselor cosmetice cu protecție solară, evitarea expunerii directe la soare, purtarea hainelor protectoare tot anul), spre deosebire de 14% din populația din afara continentului.
Cât de răspândit este cancerul de piele în Europa
Melanomul este responsabil de 4% din toate noile cazuri de cancer diagnosticate în cele 27 de state din UE în 2020 și de 1,3% din totalul deceselor provocate de cancer, potrivit Sistemului european de informații cu privire la cancer (ECIS).
Melanomul se numără și printre primele 20 de cauze ale deceselor provocate de cancer.
În 2022 au fost înregistrate peste 100.000 de noi cazuri de melanom, cele mai multe dintre acestea la persoane din segmentul de vârstă 45-69 de ani. Peste 15.000 din aceste cazuri au dus la decese.
Bărbații sunt mai predispuși decât femeile să dezvolte melanom. Una din 74 de femei are un risc de a face cancer de piele până la vârsta de 74 de ani, spre deosebire de unul din 66 de bărbați.
Țările UE cu cele mai multe cazuri de melanom, indiferent de sex, sunt Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Germania.
Țările cu cele mai puține cazuri depistate sunt România, Bulgaria, Cipru, Portugalia și Polonia.
Iar țările cu cele mai puține decese provocate de cancerul de piele sunt Slovacia, Danemrca, Slovenia, Croația, Suedia și Olanda. Aici România se încadrează în grupul țărilor cu valori mici, cu 3,3 decese la 100.000 de bărbați și 2,1 decese la 100.000 de femei. Stăm mai bine decât Ungaria (4,6 decese la bărbați și 2,6 la femei) și Bulgaria (4,1 la bărbați și 2,1 la femei).
Cazuri noi de melanom în UE la 100.000 de persoane:
Datele analizate de ECIS se referă la anul 2020 și sugerează că regiunea nordică, în ciuda expunerii limitate la soare, are perioade cu radiații UV mai intense în lunile de vară, ducând la o incidență mai mare a melanomului. Acest lucru este agravat de prevalența pielii nebronzate și de predispoziția ridicată la arsuri solare a populației din nordul Europei.
Decese provocate de melanom în UE la 100.000 de persoane:
Graficele arată că, în ciuda numărului mare de cazuri de melanom, țările nordice au unele dintre cele mari rate de supraviețuire în UE. Statele vestice au un număr mai mare de pacienți care trăiesc cel puțin cinci ani de la depistarea cancerului de piele decât cele est-europene, ceea ce reflectă eficiența sistemului de control și tratare a acestei afecțiuni.
"Acesta este doar vârful aisbergului", subliniază Ana-Maria Forsea, profesor la departamentul de dermatologie oncologică al Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila, într-o lucrare științifică.
Baza discrepanțelor din ratele de supraviețuire se datorează diferențelor esențiale în ceea ce privește sursele și disponibilittea accesului la prevenție, diagnosticare precoce și accesului la tratament și, nu în ultimul rând, la disponibilitatea și precizia datelor epidemiologice, notează Forsea.
T.D.