Simți că nu mai vezi luminița de la capătul tunelului? Nu ești singurul și nu ești singur

Simți că nu mai vezi luminița de la capătul tunelului? Nu ești singurul și nu ești singur

Pandemia ne-a acutizat cele mai negre stări, iar vaccinarea, cheia pentru a ieși din criză, ne-a adus în fața celor mai mari provocări. Vestea bună este că niciunul dintre noi nu este singur în asta, iar digitalizarea ne permite luxul de a ne trata suferințele interioare chiar și fără a ne deplasa la cabinetul unui specialist.

În ultimul an au apelat la servicii online de psihoterapie de 10 ori mai mulți români decât până acum, iar angajatorii au început să includă aceste servicii ca beneficii pentru angajați.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Și nu e de mirare. Lucrăm cu 48,5 minute mai mult pe zi, de când a început pandemia, conform celui mai recent studiu UCL (University College London) Institute of Mental Health, explică Mihai Bran, medic primar psihiatru, psihoterapeut.

El a fost unul dintre cei care au pus bazele ATLAS în 2016, o aplicație prin care poți avea la un click distanță unii dintre cei mai buni psihoterapeuți, care îți răspund oricând, chiar și la un SMS.

De fapt, sunt peste 1.000 de specialiști verificați și licențiați în psihoterapie, telemedicină, nutriție, coaching, parenting și consiliere financiară, doar la un click distanță.

Traversăm o perioadă fără precedent, care ne afectează atât pe plan personal cât și pe plan profesional. Cum se vede din perspectiva psihoterapeuților acest dezechilibru? A crescut numărul solicitărilor de ajutor din partea românilor?

Nici nu trebuie să fii psihoterapeut ca să vezi că ne e greu. Ne lipsește contactul social, am trecut prin toate stările de la frică, panică, incertitudine, singurătate.

E prima noastră pandemie și nu a venit cu un manual de instrucțiuni. Dar ne-a făcut să fim mult mai conștienți de ce înseamnă sănătatea noastră, fizică și mentală.

Și pentru noi, ATLAS, a contat enorm că avem specialiști licențiați și verificați, cu ani de experiență în spate, pentru că am putut altfel să oferim ajutorul nostru și să fim alături de toți cei care ne-au contactat.

Pentru că, da, ca să-ți răspund la a doua întrebare, de când a început pandemia, de 10 ori mai mulți români au apelat la servicii online de psihoterapie.

Un lucru bun e că începe să dispară stigma care planează asupra terapiei.

Din 2016 de când am început ne luptăm cu asta, facem tot ce ține de noi (de la campanii la dezvoltare de servicii noi pe atlas.app – scale de autoevaluare, symptom checker, articole zilnice scrise de specialiști etc) ca să fim alături de oameni.

Cum ar trebui să privim psihoterapia? Este suficientă o ședință? Sau este un legământ pe care ni-l asumăm pe termen lung? Mulți se tem de implicații/costuri etc

Depinde foarte tare de nevoile și așteptările tale. Vestea bună e că e ca la sănătatea fizică. Într-un fel se tratează răceala, în alt fel (și durată) se tratează pneumonia.

Vestea proastă e că nu prea există “simple răceli” în mental health, că și un atac de panică – care poate fi rezolvat pe loc cu ajutorul respirației, cu o discuție, chiar și el are nevoie de niște căutări.

De ce, de unde vine, ce se ascunde în spatele lui? În plus, și terapiile sunt diferite.

Unele de scurtă durată, unele la care ai nevoie de mai multe ședințe ca să ajungi la problemă. Și oamenii la fel, reacționează diferit și au timpul lor în care să se deschidă, să învețe să gestioneze emoțiile, să își creeze pattern-uri sănătoase.

De asta încercăm mereu să oferim soluții variate, pentru ca oamenii să-și aleagă.

Avem și chat, în care poți vorbi cu specialistul prin mesaje text, avem și terapii online, și offline.

Avem și articole scrise de spcialiști – pentru informații corecte și de la sursă, pentru educare. Scopul final e să ajutăm și încercăm să facem asta prin toate mijloacele.

Uite, noi am tras recent niște concluzii în urma acestui an, în urma căruia putem spune că peste 30% dintre persoanele care au apelat la servicii de psihoterapie prin intermediul ATLAS nu o mai făcuseră niciodată și 40% din cei care au solicitat ajutor în momente critice au încercat și procesul de terapie pe termen mai lung.

În acest moment, fiecare zi ne este guvernată de emoții. Cum facem să câștigăm lupta cu aceste stări? Cum ați defini inteligența emoțională în pandemie?

Primul pas e să vorbești despre stările și emoțiile tale. Cu tine, în primul rând, chiar dacă sună ca o metaforă. Să înveți să le recunoști, să îți spui, da, mi-e frică, da, nu știu, da e o zi grea, fără să le ascunzi sub preș.

Și cu cineva apropiat, care știe să asculte și care poate să-ți împărtășească și el emoțiile lui. Sentimentul că nu ești singurul care trece prin asta este de mare ajutor.

Și, desigur, să ceri ajutor specializat când nu faci față.

Inteligența emoțională în pandemie?

Cred că aș spune că e ca un “majorat”. Acum vedem, de fapt, cum stăm cu ea, ce decizii luăm, ce învățăm din greșeli și cât de sănăos reacționăm în fața pandemiei, a vieții.

Ce înseamnă astăzi inteligența emoțională la locul de muncă? Știm că relațiile față în față decurg altfel decât relațiile online, care predomină astăzi în cadrul echipelor.

Lucrăm cu foarte multe companii și numărul utilizatorilor corporate a crescut și el în ultimul an – de 15 ori față de luna martie a anului 2020, ceea ce confirmă faptul că stările emoționale generate de pandemie au reprezentat o reală problemă asumată de o bună parte dintre angajatorii preocupați de bunăstarea angajaților.

Lucrăm cu 48,5 minute mai mult pe zi, de când a început pandemia, conform celui mai recent studiu UCL (University College London) Institute of Mental Health.

Numărul de ședințe a crescut și el cu 13% și trimitem cu 1,4 mai multe mailuri. 8% dintre angajații români sufereau deja de burnout înainte de pandemie (date din ianuarie 2020), dar procentul persoanelor care se aflau în pragul burnout-ului se situa, de fapt, în jurul a 25%, conform estimărilor HPDI.

Ce putem face e să ne delimităm clar timpul de muncă vs timpul de acasă, chiar dacă acum acasă = birou.

Să le luăm pe rând, să ne luăm pauza de masă, să ne ridicăm din când în când de la laptop, să facem mișcare (chiar și o plimbare ajută). Să nu ne mutăm viața pe Zoom, nu suntem și nu vom fi făcuți doar pentru asta. Să ne folosim de Zoom, nu să-l lăsăm să ne folosească.

Ce pot face liderii care au echipe în care observă dezechilibre emoționale?

Puterea exemplului. Să impună niște limite clare (fără mailuri în weekend și după terminarea programului), să renunțăm la deadline-uri “avem nevoie ieri”, pentru că ieri a devenit mâine pentru noi, ca noutate, ca incertitudine.

Să își întrebe angajații cum se simt, ce nevoi au, ce probleme întâmpină. Și să le fie suport emoțional, să creeze un spațiu safe (chiar și online, ca acum).

Un angajat bine cu el (că mă feresc de cuvântul fericit) va fi o resursă mai bună pentru mediul de lucru, pentru companie, pentru viitor.

Un sfat pentru cei care nu mai reușesc să vadă luminița de la capătul tunelului?

Nu ești singurul și nu ești singur. Și e un tunel nou, prima noastră pandemie, așa că nu te certa prea tare dacă nu vezi azi luminița. Mulți nu o vedem!

Dar uite că nu suntem singuri în tunel, unul mai scoate o lanternă, altul aduce de mâncare, un specialist e în față, ne ferește de gropi și alte pericole, un prieten face o glumă, mama aduce șnițele să avem pe drum.

Iar noi, ATLAS, suntem aici pentru tine, montăm neoane la capătul tunelului, să știi că te poți baza pe noi!

Citește și:


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!