Studii anterioare au arătat deja că diminuarea simțului mirosului se află în legătură cu demența. Numai că oamenii de știință vor să se folosească de această informație pentru a întârzia sau chiar combate demența.
„Deși poate avea și alte cauze, pierderea simțului olfactiv poate fi un semn timpuriu al demenței”, a declarat dr. Leah Mursaleen, din partea Alzheimer’s Research UK, adăugând că este un potențial indicator al deteriorării regiunii olfactive a creierului – adică partea din creier responsabilă cu mirosul.
Acest lucru i-a determinat pe cercetători să examineze dacă pierderea mirosului ar putea fi folosită pentru a diagnostica afecțiuni precum Alzheimer cu mult înainte de apariția unor simptome precum pierderea memoriei – o abordare care, potrivit experților, ar putea permite pacienților să aibă acces la medicamente la începutul evoluției bolii, atunci când acestea acționează cel mai bine pentru a încetini declinul cognitiv.
Dar, la fel cum cercetările au sugerat că utilizarea aparatelor auditive ar putea reduce riscul de a dezvolta demență, se pune întrebarea dacă nu cumva îmbunătățirea simțului olfactiv ar putea avea același efect, scrie The Guardian.
Apoi se pune întrebarea: ar putea un declin al simțului olfactiv să fie un factor de risc pentru declinul cognitiv și nu doar un simptom?
Să nu uităm că mirosurile, amintirile și emoțiile sunt adesea strâns legate, cercetările relevând faptul că amintirile declanșate de mirosuri au tendința de a fi înrădăcinate în copilăria noastră.
„În cazul în care funcția olfactivă eșuează, stimulii își pierd din relevanță, ceea ce poate afecta funcțiile cognitive generale”, explică și profesorul Thomas Hummel, de la Technische Universität Dresden.
Neuronii implicați în sistemul olfactiv sunt, de asemenea, implicați și în alte sisteme din creier.
O serie de studii au constatat că expunerea la anumite mirosuri poate stimula sau împiedica cogniția. Cercetătile actuale sugerează chiar că antrenamentul olfactiv la persoanele în vârstă poate îmbunătăți funcția verbală și starea de bine subiectivă a acestora.
Mai mult, un mic studiu publicat anul trecut, realizat de cercetători din Coreea, a arătat că antrenamentul olfactiv intensiv a dus la îmbunătățiri ale atenției, memoriei și funcțiilor lingvistice, cât și diminuarea depresiei la 34 de pacienți cu demență, comparativ cu tot atâția subiecți cu demență care nu au trecut printr-un astfel de antrenament.
„Am văzut deja câteva studii timpurii care sugerează că ‘antrenarea’ simțului nostru olfactiv, prin expunerea repetată la substanțe puternic mirositoare, ar putea avea beneficii în îmbunătățirea performanțelor cognitive în anumite sarcini”, a declarat dr. Mursaleen.
Dar cum poate fi antrenat acest simț? Dr. Michael Leon, profesor emerit la Universitatea Irvine, din California, și echipa sa au creat un dispozitiv numit Memory Air, care emite 40 de mirosuri diferite de două ori pe noapte, în timp ce oamenii dorm.
Speranța este că expunerea oamenilor la mai multe mirosuri, chiar și atunci când dorm, ar putea să le întărească abilitățile olfactive.
Echipa este pe cale să înceapă un studiu de amploare cu acest dispozitiv în rândul adulților în vârstă fără demență, urmând ca apoi acesta să fie replicat pe pacienți cu demență.
Până când vom vedea rezultatele unor astfel de studii, oamenii de știință ne sfătuiesc să avem grijă de mirosul nostru la fel cum ne îngrijim de alte aspecte ale sănătății senzoriale. Orice metodă care ne atrenează acest simț ar putea fi de ajutor.