O cercetare recent realizată în Tokyo a arătat că, în rândul populației generale, mai feriți de demență sunt proprietarii de câini. În cazul celor care au pisici, nu s-a observat vreo diferență față de cei care nu dețin animale.
Nicio diferență când vine vorba despre riscul de demență, pentru că a avea un animal în casă s-a dovedit benefic din multe alte puncte de vedere.
Când vine însă vorba strict de riscul de demență, studiul realizat de Institutul Metropolitan de Gerontologie din Tokyo pe circa 12.000 de niponi de peste 65 de ani a arătat că cei care dețineau câini erau cu 40% mai protejați de demență decât cei care nu dețineau animale de companie, scrie The Telegraph.
Potrivit oamenilor de știință, compania unui câine îndeamnă la creșterea activității în aer liber și favorizează multe interacțiuni între oameni, oferind exerciții esențiale pentru creier.
Inclusiv a avea grijă, fizic, de un câine ajută circulația sângelui, diminuează inflamațiile și favorizează creșterea și menținerea celulelor cerebrale, toate acestea fiind benefice pentru sănătatea cognitivă.
Din păcate, când vine vorba despre demență, proprietarii de pisici nu sunt favorizați.
Nu trebuie să le scoată la plimbare și nici nu se întâlnesc mai mulți în parc, legând discuții plecate de la blănoșii lor. Sunt, pur și simplu, mai izolați și mai puțin activi din punct de vedere fizic.
S-a dovedit însă că și cei care dețin câini, dar și cei care au pisici sunt mai sănătoși decât restul populației.
Au oasele mai puțin fragile, chiar la vârste înaintate, declinul cognitiv e mai lent sau întârziat, au mai puține dizabilități sau deloc, iar riscul de mortalitate, în general, e mai mic.