Un studiu finlandez desfășurat timp de opt ani aduce o concluzie surprinzătoare despre timpul petrecut de copii în fața ecranelor. Contrar ideii că folosirea îndelungată a dispozitivelor ar afecta inevitabil dezvoltarea cognitivă, cercetătorii au observat că cei care au acumulat mai mult timp de ecran în copilărie au avut tendința de a prezenta o procesare cognitivă mai bună în adolescență.
Specialiștii subliniază însă că durata nu este singurul lucru important, ci și ceea ce fac copiii pe aceste divice-uri – activitățile care stimulează învățarea, creativitatea, rezolvarea problemelor și gândirea activă ar putea avea un rol benefic, notează Science Daily.
Nivelul scăzut de activitate fizică în rândul adolescenților este o problemă importantă de sănătate publică. Studiile au asociat sedentarismul cu rezultate școlare mai slabe, în timp ce activitatea fizică poate susține sănătatea și funcționarea creierului.
Cu toate acestea, se știe mai puțin despre modul în care nivelul de mișcare și comportamentul sedentar în copilărie și adolescență influențează dezvoltarea abilităților cognitive.
Perioada copilăriei și a adolescenței este esențială pentru dezvoltarea creierului. Experiențele și obiceiurile din acești ani pot avea efecte pe termen lung asupra abilităților cognitive și, implicit, asupra parcursului școlar și profesional.
Pornind de aici, cercetătorii au urmărit timp de opt ani legătura dintre activitatea fizică, sedentarismul și timpul petrecut în fața ecranelor, pe de o parte, și funcțiile cognitive ale adolescenților, pe de altă parte. Ei au analizat, de asemenea, dacă aceste asocieri diferă între fete și băieți și dacă intensitatea activității fizice are un rol.
Mai mult timp în fața ecranelor, asociat cu o procesare cognitivă mai bună
Rezultatele au arătat că un timp mai îndelungat petrecut în fața ecranelor, începând din copilărie, a fost asociat cu o procesare cognitivă mai bună în adolescență.
„Rezultatele sugerează că timpul petrecut în fața ecranelor poate susține procesarea cognitivă a copiilor și adolescenților. Probabil că aspectul esențial este ce fel de activități desfășoară aceștia în timpul petrecut în fața ecranelor. Profesorii și părinții ar trebui să-i încurajeze pe copii să folosească dispozitivele și ecranele în moduri care stimulează gândirea activă, rezolvarea problemelor, creativitatea și învățarea”, afirmă cercetătorul doctoral Petri Jalanko, de la Universitatea din Jyväskylä.
Rezultatele sugerează că tipul de activitate desfășurată pe ecran poate fi important. Activitățile digitale care implică învățare, creativitate, rezolvarea problemelor sau alte forme de implicare mentală activă ar putea contribui la explicarea asocierii observate în studiu.
„Nu ar trebui să privim timpul petrecut în fața ecranelor exclusiv ca pe ceva nociv, ci să căutăm un echilibru între activitatea fizică și timpul petrecut în fața ecranelor într-un mod care stimulează gândirea activă”, adaugă Jalanko.
Activitatea fizică a avut efecte diferite la fete și băieți
Relația dintre activitatea fizică și funcțiile cognitive a fost mai complexă.
În cazul fetelor, o activitate fizică de intensitate redusă, desfășurată începând din copilărie, a fost asociată cu o memorie de lucru mai bună în adolescență. În cazul băieților, participarea mai intensă la activități fizice ghidate, din copilărie până în adolescență, a fost asociată cu o memorie de lucru mai bună.
Cercetătorii au identificat și un rezultat neașteptat în ceea ce privește exercițiile fizice nesupravegheate. Niveluri mai scăzute de activitate fizică nesupravegheată, raportate de participanți, au fost asociate cu o procesare cognitivă mai bună în adolescență.
Cercetătorii subliniază că rezultatele indică asocieri, nu demonstrează că timpul petrecut în fața ecranelor sau anumite tipuri de activitate fizică provoacă în mod direct modificări ale performanței cognitive.
„Avem însă nevoie de mai multe studii pentru a identifica relațiile cauzale și diferențele dintre sexe în acest sens. De asemenea, este important să examinăm mai specific efectele intensității activității fizice asupra modificărilor care apar în procesarea cognitivă”, spun ei.
Rezultatele provin dintr-o monitorizare de opt ani realizată în cadrul studiului PANIC, dedicat activității fizice și alimentației copiilor. Analiza actuală a inclus 124 de fete și 136 de băieți, cu o vârstă medie de 15,8 ani.
Cercetătorii au măsurat activitatea fizică și comportamentul sedentar atât prin chestionare, cât și cu ajutorul unui dispozitiv care combina măsurarea ritmului cardiac cu cea a mișcării. Învățarea, atenția și memoria de lucru au fost evaluate folosind bateria de teste CogState.
Cercetarea a fost publicată în revista Pediatric Exercise Science.
C.S.
Un medicament comun ar putea stimula regenerarea părului la persoanele cu alopecie
Reguli mai stricte în Centrul Istoric al Capitalei: gunoiul va fi colectat separat și identificat prin cod QR, aprovizionarea se face doar dimineața, iar amenzile ajung la 10.000 de lei
Cristi Dănileț nu înțelege motivarea CCR pentru "amendamentul Fritz”: Cred că e scris în limba dacă
Aryna Sabalenka în criză: Riscă să piardă primul loc în clasamentul WTA
