O alimentație variată asigură, în mod obișnuit, aportul de vitamine și minerale necesar funcționării normale a organismului. Totuși, chiar și în cazul unui regim alimentar echilibrat, pot apărea anumite carențe atunci când necesarul organismului crește, absorbția unor nutrienți este redusă sau pierderile sunt mai mari decât în mod obișnuit. Magneziul se numără printre mineralele influențate de acești factori, motiv pentru care alimentația nu reușește întotdeauna să acopere în totalitate necesarul zilnic.
De unde își procură organismul magneziul?
Magneziul se găsește în numeroase alimente, iar o dietă echilibrată contribuie, în mod normal, la acoperirea necesarului zilnic.
Printre cele mai bune surse alimentare se numără:
- semințele, în special cele de dovleac, floarea-soarelui și susan, care pot fi adăugate în salate, iaurt sau terciuri de ovăz;
- nucile, precum migdalele, caju sau nucile românești, care furnizează atât magneziu, cât și grăsimi nesaturate și proteine;
- leguminoasele, cum sunt fasolea, lintea și năutul, apreciate pentru conținutul lor de minerale și fibre;
- cerealele integrale, precum ovăzul, orezul brun și pâinea integrală, care păstrează o cantitate mai mare de magneziu decât variantele rafinate;
- legumele verzi, cum sunt spanacul și kale, care completează alimentația cu magneziu și alți nutrienți importanți.
Inclusiv modul de preparare a alimentelor poate influența aportul de magneziu. Fierberea îndelungată poate determina trecerea unei părți din acest mineral în apa de gătit, în timp ce prepararea la abur sau folosirea unor timpi mai scurți de gătire contribuie la păstrarea unei cantități mai mari de nutrienți.
De ce poate apărea o carență chiar dacă alimentația este echilibrată?
Chiar și atunci când alimentația este variată și include surse bune de magneziu, organismul nu reușește întotdeauna să absoarbă sau să păstreze cantitatea de care are nevoie. Nivelul acestui mineral depinde nu doar de aportul alimentar, ci și de modul în care este absorbit la nivel intestinal, utilizat de organism și eliminat prin rinichi. Din acest motiv, două persoane care au o alimentație asemănătoare pot avea un status diferit al magneziului.
Anumite afecțiuni digestive, precum boala celiacă sau bolile inflamatorii intestinale, pot reduce absorbția nutrienților, inclusiv a magneziului. În același timp, diabetul zaharat necontrolat, consumul excesiv de alcool sau administrarea pe termen lung a unor medicamente, cum sunt anumite diuretice ori inhibitorii pompei de protoni, pot favoriza eliminarea acestui mineral sau pot influența absorbția lui.
Necesarul de magneziu poate crește și în anumite perioade ale vieții, precum sarcina și alăptarea, dar și în timpul efortului fizic intens, când pierderile prin transpirație sunt mai mari. Stresul prelungit poate influența, la rândul său, metabolismul magneziului, iar o alimentație bazată în principal pe produse ultraprocesate furnizează, de regulă, cantități mai mici de minerale decât una alcătuită din alimente cât mai puțin procesate.
Din acest motiv, o alimentație echilibrată reprezintă baza unui aport adecvat de magneziu, însă nu poate acoperi întotdeauna nevoile organismului. Atunci când necesarul este crescut, absorbția este afectată sau pierderile sunt mai mari decât în mod obișnuit, poate apărea un deficit care necesită evaluare medicală și, dacă este cazul, tratamentul recomandat de specialist.
Ce poți face dacă suspectezi o carență?
Oboseala persistentă, crampele musculare, fasciculațiile, senzația de slăbiciune sau alte manifestări neuromusculare pot avea cauze diferite, iar un deficit de magneziu este doar una dintre posibilități. De aceea, este recomandată evaluarea medicală înainte de începerea oricărui tratament.
Dacă medicul stabilește că simptomele sunt asociate unui aport insuficient sau unui deficit de magneziu, acesta poate recomanda măsuri alimentare, iar atunci când este necesar, și tratament medicamentos. O pastilă de magneziu administrată ocazional nu poate corecta un deficit, însă administrată conform schemei de tratament recomandate de medic și pe durata indicată, poate contribui la refacerea treptată a nivelului de magneziu.
Menținerea unui nivel optim de magneziu nu depinde doar de ceea ce se află în farfurie, ci și de modul în care organismul absoarbe și utilizează acest mineral. De aceea, atunci când apar semne ale unei posibile carențe, consultul medical rămâne cea mai sigură cale pentru identificarea cauzei și alegerea tratamentului potrivit.
