Grăsimea vegetală: Care sunt cele mai cunoscute tipuri de uleiuri și grăsimi vegetale, originea și proprietățile acestora

Grăsimea vegetală: Care sunt cele mai cunoscute tipuri de uleiuri și grăsimi vegetale, originea și proprietățile acestora

Încă din cele mai vechi timpuri se folosesc uleiurile și grăsimile vegetale, atât pentru alimentația oamenilor, cât și în scop terapeutic, intern sau extern. Cu timpul, s-au descoperit tot mai multe tipuri de grăsimi vegetale esențiale pentru sănătate, datorită proprietăților extraordinare ale acestora. 

Dacă vrei să afli detalii despre diferitele tipuri de uleiuri vegetale, proveniența acestora și rolul lor în menținerea unui stil de viață sănătos, vei descoperi din următorul articol tot ce te interesează pentru a le avea drept aliați de nădejde.

1. Grăsimea vegetală - ce este, de câte tipuri este și de unde provine

Foto: Pixabay/Pexels

Uleiurile se folosesc atât în prepararea săpunurilor, cât și în farmacie, cosmetică sau alimentația de zi cu zi. Alături de carbohidrați și proteine, grăsimile reprezintă unul dintre cei mai importanți nutrienți din dieta oamenilor. Pentru început, trebuie să înțelegem ce este grăsimea vegetală. 

Astfel, uleiurile și grăsimile vegetale reprezintă amestecuri complexe obținute din diferite plante, în stare lichidă, solidă sau semisolidă, insolubile în apă, însă solubile în diferiți solvenți organici. Deoarece sunt amestecuri, grăsimile vegetale au intervale de temperatură pentru fierbere sau topire. În mare măsură, grăsimile se folosesc pentru consum, însă acestea se utilizează și în cosmetică sau aromaterapie. Cu alte cuvinte, uleiurile servesc pentru prepararea diferitelor alimente, deoarece le îmbogățesc gustul, aroma și proprietățile nutritive. În plus, pentru uz extern, se pot folosi uleiurile esențiale sau săpunurile obținute din grăsimi vegetale prin procesul chimic de saponificare.

ADVERTISING

Grăsimile vegetale sunt adevărate surse de energie și au diferite roluri în alimentația oamenilor: structural, metabolic, de stocare a energiei, de termoizolare și de hidroizolare. Atunci când organismul uman produce insuficienți acizi grași, aceștia vor fi supliniți cu dietele alimentare bine stabilite și controlate.

Prin sicativare se realizează procesul de polimerizare a grăsimilor în prezența oxigenului din aer. Astfel, se obține uleiul de bună calitate în funcție de comportarea la sicativare a acestuia.

Câte tipuri de uleiuri cunoaștem?

  1. Uleiuri sicative, de cea mai bună calitate a peliculelor formate pe suprafețe;
  2. Uleiuri semisicative, cu o calitate relativ bună a peliculelor formate;
  3. Uleiuri nesicative sau fără pelicule formate pe suprafețe- uleiurile comestibile.

Foto: Pixabay/ Pexels

Care sunt grăsimile vegetale? Iată aici!

  • Grăsimi sănătoase sau cele nesaturate
  • Grăimi mononesaturate
  • Grăsimi polinesaturate
  • Grăsimi mai puțin sănătoase: trans sau cele saturate

După cum se observă, grăsimile recomandate sunt cele nesaturate. Acestea se găsesc în anumite uleiuri vegetale sau în diferite fructe și semințe: uleiul de măsline, uleiul de floarea soarelui, nucile, semințele sau avocado. Când le consumi în cantități moderate, acestea au o mulțime de efecte benefice pentru organism, deoarece reduc colesterolul rău și implicit riscul de afecțiuni ale sistemului cardiovascular. În plus, acestea ajută la sintetizarea vitaminelor și la reglarea temperaturii corpului. 

În urma studiilor, s-a descoperit o posibilă legătură între anumiți emulsifianți și riscul de diabet, ceea ce te determină să verifici cu atenție proveniența și compoziția uleiurilor vegetale și a altor nutrienți pe care dorești să-i incluzi în alimentație. În continuare, vei descoperi care sunt uleiurile cele mai utilizate pentru gătit în vederea menținerii unei diete echilibrate.

ADVERTISING
  • Uleiul de măsline extravirgin este nerafinat, se folosește în dietele mediteraneene și nu numai, deoarece conține o serie de vitamine și minerale benefice pentru sănătate.
  • Uleiul de floarea-soarelui poate fi rafinat sau nerafinat și este cel mai frecvent folosit datorită culturilor acestei plante în țara noastră.
  • Uleiul din semințe de dovleac este destul de valoros și conține vitamine precum: A, E, K, acizi grași de tip Omega 3 și Omega 6.
  • Uleiul de cocos este foarte apreciat în ultima perioadă, deoarece este o adevărată sursă de energie.
  • Uleiul de rapiță este bogat în acizi grași Omega-3 și Omega-6, ceea ce îl recomandă cu succes pentru prepararea unor mâncăruri.
  • Uleiul de avocado este bogat în Omega 3 și reprezintă o sursă importantă de vitamine
  • Uleiul de nuci este bogat în acizi grași Omega 3 și în săruri de calciu, zinc, fier și magneziu.
  • Uleiul din sâmburi de struguri reprezintă o sursă excelentă de resveratrol și acizi grași esențiali.
  • Uleiul de arahide este bogat în acizi grași, însă nu se va consuma în exces.
  • Uleiul de susan se folosește în prepararea unor alimente datorită gustului său unic, aromei inconfundabile care aduc un plus de savoare de fiecare dată.
  • Uleiul de in se folosește în cantități reduse, pentru finisarea unor preparate.

Unele dintre uleiurile enumerate suportă tratamente termice (scăzute, moderate sau ridicate), altele nu. Prin urmare, când incluzi în dietă anumite uleiuri este ideal să ții cont de recomandările specialiștilor și la cele de pe eticheta produselor pentru a obține efectul scontat.

2. Unde se găsește ulei vegetal de calitate superioară în funcție de proprietăți

Grăsimea vegetală de calitate superioară este cea nesaturată. Aceasta poate fi mononesaturată sau polinesaturată și ajută la echilibrarea colesterolului bun din organism.

ADVERTISING

Grăsimile mononesaturate

Grăsimile mononesaturate se pot extrage în special din: măsline, nuci, caju, migdale, avocado, rapiță, semințe de susan sau de dovleac și reprezintă o sursă valoroasă de vitamina E.

Foto: David Dibert/ Pexels

Grăsimile polinesaturate 

Grăsimile polinesaturate se pot extrage în special din: semințe de in, nuci, nu numai din pește, fiind o sursă importantă de Omega 3. Acestea sunt esențiale pentru sănătate, mai ales având în vedere faptul că organismul nu le poate produce sau sintetiza. Cu alte cuvinte, acești acizi grași se vor include în dietă pentru menținerea unui echilibru caloric și pentru un aport crescut de energie.

Grăsimile saturate, odată considerate nesănătoase, au început să fie studiate mai amănunțit și s-a constatat faptul că acestea se pot consuma cu moderație, în cantități mici. În schimb, grăsimile trans sau artificiale, provenite din sinteza unor elemente chimice, vor fi evitate sau eliminate cu totul din alimentație pentru a preveni riscurile.

Grăsimile saturate se găsesc în uleiul de cocos sau de palmier, ceea ce ne determină să le consumăm cu moderație. Deoarece grăsimile saturate consumate în exces cresc colesterolul rău (LDL) și îl scad pe cel bun (HDL), acestea vor fi evitate sau consumate ocazional. 

Atât excesul de grăsimi, cât și lipsa acestora din organism pot produce neplăceri sau probleme de sănătate, ceea ce înseamnă că e vei consuma cu moderație pentru o dietă echilibrată. Conform studiilor, aproximativ 20% din rația zilnică de nutrienți îl constituie grăsimile, pentru a menține acest echilibru. Dacă poți înlocui treptat grăsimile saturate cu grăsimi nesaturate în cadrul alimentației zilnice, vei obține rezultate optime și vei deborda de energie. În caz contrar, pot crește riscurile de îmbolnăviri cauzate de creșterea colesterolului rău și a trigliceridelor din sânge. Mai mult, vei scăpa și de kilogramele în plus dacă incluzi în dietă grăsimile nesaturate: ulei de măsline, ulei de floarea soarelui sau din semințe de dovleac. Chiar și preparatele de cofetărie sau patiserie se recomandă a fi gătite în casă, pentru a avea certitudinea că nu conțin grăsimi artificiale sau saturate. Denumirea comercială de pe etichetele produselor din comerț a grăsimilor este de „parțial hidrogenate”, ceea ce maschează grăsimile rele pe care trebuie să le evităm. Dacă este cazul, se recomandă să apelăm la opinia specialiștilor în medicină sau în nutriție pentru a obține randament maxim când includem în alimentație grăsimea vegetală. 

Tipurile de grăsime vegetală expuse se doresc a fi utilizate nu numai în alimentație, ci și în medicină, în fitoterapie sau pentru realizarea unor produse cosmetice.

Proprietățile uleiurilor vegetale variază atât în funcție de proveniență, cât și în funcție de metoda de preparare. În continuare, vei descoperi ce proprietăți extraordinare au uleiurile vegetale pe care le ai la îndemână pentru a le include în alimentație sau în cosmetică.

  • Uleiul din semințe de floarea soarelui ajută la menținerea sănătății inimii, scad colesterolul rău și furnizează energie organismului;
  • Uleiul de cocos crește metabolismul și ajută la digestie;
  • Uleiul de cocos contribuie la pierderea în greutate prin creșterea metabolismului;
  • Uleiul de măsline extravirgin contribuie la vitaminizarea și mineralizarea organismului, cu rol protector pentru stomac;
  • Uleiul de avocado are proprietăți antiinflamatorii, ajută sistemul cardiovascular și circulator;
  • Uleiul din semințe de dovleac este o sursă excelentă de energie datorită vitaminelor și mineralelor din compoziție;
  • Uleiul de nuci reduce stresul și menține presiunea arterială la parametri optimi;
  • Uleiul de arahide ajută la scăderea colesterolului rău și la creșterea colesterolului bun;
  • Uleiul de susan este o sursă excelentă de energie, deoarece asigură aproximativ 17% din DZR (doza zilnică recomandată) de vitamina K, esențială pentru coagularea sângelui și susținerea sistemului osos. Mai mult, este benefică pentru scăderea tensiunii, a glicemiei și pentru menținerea frumuseții pielii;
  • Uleiul din semințe de in tratează constipația și ajută în echilibrarea colesterolului și a presiunii arteriale;
  • Uleiul de rapiță este adjuvant în tratarea astmului, cancerului și artritei;
  • Uleiul de trandafiri are proprietăți antiinflamatorii și ajută la menținerea frumuseții tenului;
  • Uleiul de lavandă ajută la combaterea stresului și la diminuarea agitației, prin aplicații externe;
  • Uleiul de gălbenele este un bun cicatrizant și regenerant pentru piele, folosit în uzul extern și nu numai.

Foto: Pixabay/Pexels

Când vine vorba de tratamente naturiste, farmaceutice sau cosmetice, există o mulțime de alternative care utilizează uleiurile vegetale, care mai de care mai eficiente și mai valoroase din toate perspectivele. Conform studiilor, acestea se folosesc la anumite temperaturi, cu recomandarea specialiștilor în fitoterapie sau în farmacie. Uleiurile esențiale, împărțite pe diferite categorii, te ajută să-ți echilibrezi starea de bine și să-ți recapeți doza maximă de energie. Dacă te alimentezi corect, te odihnești suficient de mult și faci mișcare în fiecare zi este imposibil să nu obții rezultate optime de fiecare dată.

3. Grăsime vegetală de palmier - informații utile pentru sănătate

Foto: Andrzej Gdula/ Pexels

Uleiul de palmier se obține din fructele palmierului pentru ulei numit Elaeis guineensis din Africa, Asia sau America, unde este consumat în mod curent, cu meste la noi în țară uleiul din semințe de floarea soarelui.

Ce conține uleiul de palmier?

  • Grăsimi saturate
  • Grăsimi nesaturate (mononesaturate și polinesaturate)
  • Vitamina E.

Conform studiilor, 100 de mililitri de ulei de palmier furnizează aproximativ 900 de Kilocalorii.

Deși consumul uleiului de palmier este în creștere pe tot globul, specialiștii recomandă prudență când vine vorba de apariția unor riscuri.

Care sunt riscurile consumului excesiv de ulei de palmier?

  • Apar probleme de ordin etic sau de folosire în exces a fructelor de palmier, ceea ce generează diminuarea înmulțirii acestor plante;
  • Apar schimbări în ecosistemul unde crește palmierul din cauza defrișărilor excesive;
  • Apariția unor locuri de muncă nesigure în plantațiile de palmier;
  • Impact nefavorabil asupra mediului;
  • Crește colesterolul rău și poate genera apariția unor probleme ale sistemului cardiovascular, în cazul în care se consumă în exces.

Care sunt avantajele consumului uleiului de palmier?

  • Aport crescut de vitamine, minerale și antioxidanți;
  • Obținerea energiei necesare pentru desfășurarea activităților cotidiene;
  • Senzație rapidă de sațietate datorită nutrienților din compoziție.

După cum s-a constatat, există o serie de controverse cu privire la consumul uleiului de palmier, mai ales cele de ordin etic și ecologic. Cu alte cuvinte, defrișările masive sau excesive de palmieri din anumite zone au generat o serie de schimbări în ecosisteme și implicit dispariția unor specii de animale. Toate aceste probleme, corelate cu faptul că poate genera o serie de probleme de sănătate, ne determină să alegem cu prudență tipul de ulei folosit în alimentație.

Prin urmare, tu ce tipuri de uleiuri folosești în alimentație sau în scopuri terapeutice? De răspunsul tău depinde atât starea de sănătate a organismului, cât și cea a mediului în care trăiești. 


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇