Dr. Eleftheria Vellidou consideră că obezitatea infantilă în Europa a ajuns la proporțiile unei epidemii, iar cifrele îi dau dreptate.
În Europa, aproximativ unul din patru copii cu vârsta între 7 și 9 ani prezintă exces de greutate, inclusiv obezitate, potrivit celei mai recente anchete europene a Organizației Mondiale a Sănătății, care a examinat aproximativ 470.000 de copii din 37 de țări.
Ratele au crescut puternic timp de decenii și s-au stabilizat abia recent, însă experții consideră că cifrele sunt în continuare îngrijorătoare. Pe lângă repercusiunile asupra corpului, obezitatea în copilărie poate constitui un motiv de bullying și de stigmatizare. În plus, ea mărește riscul pe termen lung de diabet, boli cardiovasculare, cancer și alte afecțiuni grave.
Eleftheria Vellidou, cercetătoare în inginerie biomedicală la Universitatea Tehnică Națională din Atena, face parte din echipa care coordonează BIO-STREAMS, o inițiativă de cercetare cu durata de patru ani, finanțată de UE, la care participă experți din toată Europa.
O perspectivă mai amplă
Obezitatea are rădăcini biologice, de mediu, comportamentale și genetice complexe, dar multe discuții publice pun accentul exclusiv pe alimentație și pe activitatea fizică.
Din acest motiv, echipa a apelat la experiența colegilor din alte discipline, colaborând cu școli și cadre medicale pentru a înțelege de ce rămâne la un nivel atât de mare obezitatea în rândul copiilor și al adolescenților.
Dificultatea rezidă parțial în faptul că cercetările privind obezitatea infantilă sunt de obicei fragmentate. Informațiile obținute într-o anumită țară sau dintr-un anumit studiu pot fi greu de comparat cu datele colectate în alte părți.
„Când ne-am unit forțele pentru a studia obezitatea ca pe o epidemie, ne-am dat seama că ne lipsește un cadru solid și riguros care să facă posibilă colaborarea între cercetătorii din diferite discipline”, relatează Vellidou.
Soluția lor a fost să construiască o resursă comună suficient de amplă și de coerentă încât să facă vizibile tipare care nu ar fi putut fi observate în datele dintr-o singură țară. Echipa lucrează la crearea primei biobănci din UE dedicate obezității în rândul copiilor și al adolescenților, care va reuni probe biologice, dosare medicale și date despre comportament și stil de viață din 15 țări europene.
Biobanca este un depozit comun și organizat de probe și date pe care cercetătorii le pot consulta în mod repetat, pentru a nu trebui să înceapă mereu de la zero. Fiecare partener culege informații pe baza aceluiași standard, astfel încât un rezultat de la o clinică din Atena, Grecia, să poată fi comparat direct cu unul din Maribor, Slovenia.
Cercetătorii speră că această rezervă de date extinsă îi va ajuta să treacă de la o paradigmă descriptivă privind obezitatea la înțelegerea cauzelor sale și a motivelor pentru care îi afectează atât de diferit pe copii.
Dincolo de explicațiile simpliste
Vellidou afirmă că această abordare mai amplă ar putea ajuta la explicarea motivelor pentru care unii copii sunt mai vulnerabili decât alții, unii ajungând să dezvolte probleme grave de sănătate, în timp ce altora nu le este afectată sănătatea metabolică.
„Obiectivul nostru este să elucidăm cauzele obezității”, spune ea. „În acest scop, este nevoie de cantități mari de date la care cercetătorii să aibă acces. Avem deja instrumente cu ajutorul cărora cercetătorii din proiecte conexe pot să participe și să contribuie la mărirea eșantionului.”
Pe lângă colectarea de date, cercetătorii dezvoltă instrumente prin care să identifice copiii expuși riscului de probleme metabolice și să contribuie la o prevenție mai personalizată și la un stil de viață mai sănătos.
Platforma digitală va combina evaluarea riscurilor cu recomandări adaptate pentru copii și familiile lor, mutând accentul de pe ideea simplistă că tot ce trebuie este mai multă mișcare și mai puțină mâncare.
În centrul schimbării se află școlile
Pentru a înțelege problema, cercetătorii analizează și locurile în care își petrec timpul copiii, motiv pentru care colaborează cu școli și spitale din mai multe țări pentru a explora soluții de prevenție și sprijin în viața de zi cu zi.
Proiectele-pilot derulate în școli din Grecia, Portugalia, Slovenia, Danemarca și Țările de Jos caută modalități de a încuraja obiceiuri mai sănătoase în același timp cu eliminarea dificultăților psihologice asociate obezității infantile, cum ar fi bullyingul și stigmatizarea.
În paralel, șapte spitale din șase țări derulează studii clinice pilot în care lucrează direct cu copii și cu familiile acestora, dezvoltând și testând metode noi.
Ambele demersuri sunt importante. Școlile au contact de timpuriu cu un număr mare de copii, iar cei care au fost deja identificați ca fiind vulnerabili pot fi urmăriți clinic mai îndeaproape într-un cadru spitalicesc. În prezent, studiile clinice recrutează participanți, iar în paralel cercetătorii analizează datele existente și culeg informații noi din proiectele-pilot.
„Când cineva este obez, primul gând al oamenilor este că vina îi aparține și că ar trebui să mănânce mai puțin”, spune Petra Van Haren, directoarea Asociației directorilor școlilor europene (European School Heads Association – ESHA), cu sediul în Țările de Jos.
„Blamarea și umilirea sunt practicate și de copii. Dar fiecare copil are dreptul să fie mândru de el. Școlile își doresc copii care au încredere în ei și care se plac așa cum sunt, iar în același timp vor să ajute la prevenirea obezității.”
ESHA are membri în 30 de țări europene, ceea ce face ca directorii de școală din cadrul său să se afle într-o poziție favorabilă pentru a influența la scară largă politicile școlare și, în consecință, viețile copiilor. Atelierele organizate în cele cinci țări pilot invită copiii să participe la activități concepute să promoveze mișcarea, să-i învețe mai multe despre alimentație și să încurajeze alegerea unui stil de viață mai sănătos.
„Ne dorim să avem un impact real. În ciuda numărului mare de programe derulate până acum în școli, nu am reușit să schimbăm prea multe”, spune Van Haren. „Sperăm ca acest proiect să încline balanța într-o direcție bună.”
Activitățile din școli cuprind, printre altele, ateliere, jocuri și provocări create de cercetători în colaborare cu specialiști în educație. Conducerea școlilor își dorește ca aceste abordări să devină o politică de durată, care să modeleze structura întregii zile de școală.
„Tot ce îi învățăm în acești ani de formare va avea o influență majoră asupra restului vieții lor”, adaugă Van Haren.
Implicarea familiilor
Deoarece școlile nu pot realiza singure acest obiectiv, este încurajată și participarea familiilor prin aplicația Active Health, în care se folosesc jocuri și activități interactive pentru a-i învăța pe copii și pe părinți obiceiuri sănătoase.
O versiune preliminară a fost testată la Barcelona în mai 2025, iar în prezent i se aduc îmbunătățiri. Activitățile sunt simple, pentru a încuraja participarea familiei fără a pune presiune pe părinții deja ocupați. Una dintre ele, de exemplu, invită copiii și părinții să planifice împreună o masă.
„Faptul că te așezi la discuție cu părinții este deja cât se poate de benefic”, afirmă Van Haren. „E vorba de doar câteva minute în care să vorbești despre ce vrei să mănânci.”
În acest proiect, întreaga abordare a lucrului cu familiile se bazează pe mici momente cotidiene ca acesta. Nu li se cere să facă schimbări radicale, ci se urmărește integrarea unor alegeri mai sănătoase în stilul de viață deja existent. Totodată, echipele din școli ajută familiile să găsească resurse locale, cum ar fi baze sportive și locuri de joacă.
Mai puternici împreună
BIO-STREAMS face parte din OBEClust, o rețea de nouă proiecte europene axate pe obezitate, în care sunt implicați sute de cercetători și investiții de zeci de milioane de euro din partea UE. Pentru cercetători, această colaborare este esențială în vederea realizării de progrese reale în lupta cu obezitatea infantilă.
Echipa se gândește deja la activități ulterioare proiectului, care se va încheia în aprilie 2027.
Biobanca și platforma digitală sunt proiectate să rămână resurse comune pentru cercetători, iar o rețea comunitară va pune în legătură familiile, școlile, clinicienii și factorii de decizie și îi va ajuta pe oameni să găsească sprijin la nivel local.
De asemenea, vor fi promovate informațiile bazate pe dovezi și reducerea stigmatizării prin abordări neutre față de greutatea corporală, care să pună accentul pe sănătate, nu doar pe kilograme.
Pentru milioanele de copii cuprinși în procentul de „unul din patru”, speranța este ca, datorită acestor cercetări, Europa să înțeleagă mai bine obezitatea infantilă și, în cele din urmă, să găsească moduri mai bune de a o preveni și gestiona.
Articol scris de Alison Jones
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista UE pentru cercetare și inovare.
Cercetarea prezentată în acest articol a fost finanțată prin programul Orizont Europa.
Mai multe informații
- BIO-STREAMS (CORDIS)
- Site-ul proiectului BIO-STREAMS
- Strategia privind problemele de sănătate legate de alimentație, excesul de greutate și obezitate
- Rata obezității în UE
Dăianu: Cel mai mare dușman acum pentru economie este criza politică. Anticipatele ar fi un dezastru. Primele trei măsuri care trebuie luate
Cât câștigă profesorii români față de cei din Europa. Aproape de coadă, dar lucrurile se schimbă când luăm în calcul costul vieții
Luca Niculescu vrea să anunțe joi programul de guvernare și lista de miniștri: Toate opțiunile sunt pe masă, inclusiv o întâlnire comună cu Bolojan și Grindeanu
Rapid primește o veste excelentă
