”Luna decembrie este luna sărbătorilor de familie, astfel că pandemia poate afecta grav relațiile sociale, cu impact asupra sănătății psihice a oamenilor”, se arată în Ghidul general întocmit de Universitatea Babeș-Bolyai, din care aflăm și cum putem avea sărbători de iarnă frumoase și liniștite, în ciuda epidemiei de Covid-19.
Unul dintre cele mai importante aspecte este acela că trebuie să acceptăm, să ne împăcăm cu ideea, că anul Sărbătorile de iarnă trebuie petrecute ”în solitudine (fără petreceri și colindat, cu interacțiune socială minimă)”, spun experții Universității Babeș-Bolyai, care ne vin în ajutor cu sfaturi și recomandări importante, reunite în mai multe Ghiduri special realizate pentru a veni în sprijinul autorităților și al comunității.
GHID PSIHOLOGIC PENTRU SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN PANDEMIE (pag 14-16)
”Sărbătorile, prin solicitările pe care le aduc (ex. pregătiri pentru oaspeţi, călătorii, activităţi multe şi foarte diverse: rutiniere şi noi) şi prin faptul că ne schimbă rutina, constituie, evident, un stresor. Efectul acestuia asupra organismului este starea de stres”, subliniază de la bun început autorii.
Citește și 5 paşi simpli pentru a ne schimba rutina de viață pe perioada pandemiei (ghid UBB)
Specialiștii încearcă mai întâi să ne familiarizeze cu câțiva termeni de specialitate. Astfel, stresul poate fi pozitiv (eustres), cu consecințe funcționale, sau negativ (distres), cu consecințe nefuncționale.
”Suntem stresaţi şi atunci când apar evenimente pozitive (ex. căsătoria; sărbătorile de iarnă), prin faptul că acestea aduc solicitări în plus faţă de starea obișnuită; asta nu înseamnă însă că diversele consecinţe ale stresului în aceste situaţii pozitive sunt automat ceva negativ (fie experienţial fie prin efectele lor); dimpotrivă, emoţii pozitive, ca starea de bucurie sau optimism, ne ajută să facem faţă solicitărilor noi(…)”, se arată în Ghid.
În schimb, distresul se poate exprima în tulburări emoționale sau le poate amplifica pe cele existente ”(ex. stări de deprimare, anxietate/panică, furie, vinovăţie) şi/sau în tulburări psihice (ex. diverse tulburări depresive şi anxioase)”.
”Sigur, de cele mai multe ori, distresul este asociat cu evenimente negative de viaţă, dar trebuie să înţelegem că uneori şi evenimentele pozitive de viaţă, mai ales cele extrem de solicitante şi/sau surprinzătoare, pot genera distres.
Acestea fiind spuse, ce se întâmplă în perioada sărbătorilor de iarnă cu sănătatea noastră psihică? Este ea atât de ’grav afectată’ pe cât se sugerează în unele ’teorii de simţ comun’? Răspunsul trebuie nuanţat, în funcţie de tipul de populaţie din care facem parte şi de suportul social pe care îl avem”, se arată în documentul citat, din care redăm fragmentele de mai jos.
”Pandemia intră și aici în joc, ca un stresor suplimentar”
Populaţia sănătoasă
Sărbătorile contribuie la creşterea nivelui de stres, atât pozitiv (eustres) cât şi negativ (distres). Pandemia poate amplifica major distresul.
Important aici este să reducem doar distresul, manifestat adesea ca tulburări emoţionale!
Populaţia cu vulnerabilitate la probleme psihologice (ex. cei care au avut anterior tulburări psihice, cei care au un nivel crescut de iraţionalitate etc.).
Perioada sărbătorilor poate declanşa tulburări emoţionale şi psihice, mai ales pentru aceia care nu au un suport social adecvat.
Și în acest caz pandemia poate complica problemele. Important şi aici este să reducem apariţia tulburărilor emoţionale şi psihice!
Populaţia care suferă deja de o tulburare emoţională sau psihică
Sărbătorile amplifică simptomatologia, pentru aceia care nu au un suport social adecvat şi pot, în mod surprinzător, ameliora condiţia clinică pentru aceia care au un suport social adecvat, suport mobilizat mai puternic în perioada sărbătorilor prin natura tradiţiilor (ex. reîntâlnirea familiei reduce riscul de suicid, din cauza unei supravegheri mai crescute).
Pandemia intră și aici în joc, ca un stresor suplimentar. Din nou, important este să reducem simptomatologia tulburărilor emoţionale şi psihice, atunci când ea apare! Sigur, o subcategorie a tulburărilor depresive, – „depresia sezonieră” -, este asociată cu venirea iernii şi creşte inevitabil în prevalenţă; ea apare mai ales din cauza reducerii luminozităţii şi se tratează, printre alte tehnici, şi cu tehnica expunerii la lumină”.
”Să ne împăcăm cu trecutul, să fim mulţumiţi/fericiţi în prezent şi să privim cu optimism în viitor”
Ghidul UBB continuă cu o întrebare importantă: ”Care sunt lucrurile pe care le putem face pentru a preveni aceste probleme psihologice (atunci când apar) şi pentru a promova o stare de sănătate psihică şi o calitate crescută a vieţii în perioada sărbătorilor de iarnă?”
Răspunsul este dat tot de autorii Ghidului.
Aceștia ne pun la dispoziție ”cele mai importante şi mai simplu de implementat proceduri psihologice, analizând studiile de specialitate din psihologie, proceduri care depind doar de noi”.
Iată fragmentele din Ghidul UBB:
”Planificare şi organizare
Pentru a controla diversitatea şi complexitatea situaţiilor la care trebuie să facem faţă în această perioadă este important să ne planificăm şi să ne organizăm activităţile, mai mult decât o facem pe parcursul anului, dacă este cazul, cu creionul în mână şi cu hârtia în faţă!
Reconectare socială
Deoarece specia noastră – Homo Sapiens – are înnăscută nevoia de relaţionare socială, căutarea suportului social (care poate fi găsit în familie, alături de colegi şi/sau prieteni, în comunităţi spirituale şi/sau religioase) şi/sau implicarea în comunitate sunt factori care ne protejează faţă de stres şi care ne ajută să avem o calitate crescută a vieţii.
Chiar dacă nu avem rude, prieteni sau resurse materiale, nu ne opreşte nimeni să ne implicăm ca voluntari în diverse comunităţi care îi ajută pe cei cu probleme, iar comunităţile spirituale şi/sau religioase sunt deschise tuturor.
Pandemia a redus, însă, accesul la acești factori protectori. Nu trebuie să renunțăm însă total, deoarece cu creativitate acești factori protectori sunt accesibili și online și/sau în condițiile limitative ale pandemiei (cu respectarea condițiilor de siguranță).
- De la Cotroceni, paramedic pe ambulanțe SMURD, doctorand ”pe bune” și voluntar: ”Eu cred în puterea comunității” - Interviu
- Vrem să reducem EXPLOZIA: Povestea voluntarilor care ajută DSP București în lupta împotriva Covid-19
Gândire raţională
Gândirea raţională se referă la ceea ce ne dorim şi la cum ne dorim diverse lucruri. Este important să ne dorim lucrurile pe care le avem şi/sau pe care le putem avea, fără aşteptări nerealiste; tot aici este important să ne planificăm, măcar în termeni generali, activităţile pentru următorul an.
Apoi, formularea dorinţelor trebuie să fie în termeni preferenţiali, nedogmatici, acceptând faptul că, deşi încercăm să facem tot ceea ce depinde de noi pentru a ne satisface dorinţele, s-ar putea ca lucrurile să nu stea aşa cum vrem noi; să acceptăm această situaţie, căutând şi găsind poate mulţumire în alte situaţii.
Să ne împăcăm cu trecutul, să fim mulţumiţi/fericiţi în prezent şi să privim cu optimism în viitor.
Gândire pozitivă
Este bine să ne clarificăm valorile, ele oferindu-ne meaningful life (viaţă cu sens), si să le exprimăm în ceea ce gândim, spunem şi facem. Perioada sărbătorilor este o perioadă excelentă pentru clarificarea valorilor şi reconectare socială (ex. familie, comunitate).
Dacă suntem creştini, să înţelegem sensul creştin al sărbătorilor. Pentru atei sau agnostici este bine să se clarifice şi să se exprime valorile umaniste în această perioadă (ex. Generozitate faţă de cei nevoiaşi).
Pentru a crește nivelul de fericire vezi interviul de mai jos sau citește AICI:
Alte comportamente
Din când în când să ne dăm timp pentru noi (10-15 minute în fiecare zi), – poate meditând, poate făcând ceva important pentru noi sau poate stând pur şi simplu -, nelăsându-ne cuprinşi de vârtejul sarcinilor de sărbători.
Să facem în continuare lucrurile care ne fac plăcere (ex. sport).
Dacă nici unul din aceste sfaturi nu funcționează, putem apela la un specialist în psihologie clinică/consiliere psihologică/psihoterapie.”