Pandemia de Covid-19 ne-a forțat să ne schimbăm rutina zilnică, programul personal pe care ni-l asumasem și cu care eram obișnuiți, iar acest lucru nu e ușor de făcut și, mai mult, poate avea impact asupra psihicului nostru, motiv pentru care experții Universității Babeș-Bolyai ne vin în ajutor cu sfaturi și recomandări de care e bine să ținem cont, ca să ne protejăm.
Ele sunt reunite, alături de multe altele, în câteva Ghiduri special concepute pentru a veni în sprijinul autorităților și al comunității, astfel încât să depășim împreună cu bine criza sanitară cu care ne confruntăm.
”Luna decembrie este luna sărbătorilor de familie, astfel că pandemia poate afecta grav relațiile sociale, cu impact asupra sănătății psihice a oamenilor. Organizația Mondială a Sănătății anticipează un al treilea val al pandemiei începând cu ianuarie 2021 (începând cu emisfera sudică), suprapus peste valul al doilea în emisfera nordică, care nu vor putea fi blocate imediat de potențiala vaccinare.
În perioada de început a anul 2021 va începe cel mai probabil vaccinarea populației, unde factorii psihologici pot fi facilitatori sau bariere majore”, se arată în Ghidul general al UBB.
Unul dintre aspectele majore pe care se focalizează specialiștii UBB este ”Prevenirea și controlul problemelor psihologice asociate pandemiei”, capitol la care regăsim și sugestiile privind Schimbarea rutinei de viață (pag.12).
Scurte explicații
Probabil că fiecare dintre noi își formase înainte de pandemie anumite obiceiuri zilnice sau săptămânale, la care ținea și care îi făceau plăcere: De la 9 la 5 merg la serviciu, seară de seară cumpăr pâine proaspătă, în weekend ies cu băieții la bere sau cu fetele la mall, duminica ne strângem cu copiii în parc și stăm la povești, iar din când în când dăm o fugă la rudele de la țară etc.
Din păcate, nu mai merge așa, unele dintre activitățile care altădată ni se păreau simple acum au devenit dificil de realizat, dacă nu chiar imposibil. Cu ce le înlocuim și cum, pentru a reduce atât riscul unei îmbolnăviri de Covid-19, cât și efectele negative pe plan psihic?
”Uneori schimbarea comportamentală este foarte dificilă, mai ales dacă este vorba despre o rutină de viață, astfel că aceasta trebuie abordată direct și suplimentar autoreglării generale. Situația de pandemie prin care trecem, prelungindu-se, ne provoacă rutina comportamentală zilnică, forțându-ne la dezvoltarea unei rutine comportamentale noi.
Dar dezvoltarea unei rutine noi nu se face simplu, deoarece vechea rutină se activează adesea automat/involuntar și astfel este greu de controlat. De aceea, este important să planificăm eficient o nouă rutină, pe principii psihologice riguroase”, subliniază autorii.
Iată ce sugestii ne fac aceștia în Ghidul UBB:
Recomandări
”1) Să gândim/ înțelegem bine de ce vechea rutină este un risc și trebuie schimbată (epidemia este un risc pentru toți, mai ales pentru seniori). Aici trebuie să accesăm doar surse de încredere și să evităm fake news (citește mai multe pe blogul prof. dr. Daniel David)
2) Să facem un orar săptămânal scris (sâmbătă/duminică pentru următoarea săptămână), împărțit pe intervale de câte o oră, maximum de două ore. Seniorii pot fi ajutați de familie/apropiați să-și facă orarul; însă în acest proces ei trebuie să fie parteneri, să aibă libertate de decizie și nu să li se prescrie orarul.
În general, orarul trebuie să fie bine personalizat și acceptat, pentru a deveni în timp, prin practică, o nouă rutină comportamentală de viață!
3) În acest orar trebuie să prindem zilnic, în scris (în logica psihologiei cognitiv-comportamentale /pozitive validată științific):
- a) Activitățile de bază (ex. igienă, masă, studiu/serviciu, relaționare interpersonală, joacă/relaxare, somn): dieta trebuie controlată riguros, pentru a fi sănătoasă și a nu duce la creșterea în greutate sau la alte condiții clinice; includerea activităților sportive în activitățile de bază este foarte importantă în această perioadă, mai ales în asociere cu dieta, ambele contribuind la un stil de viață sănătos.
- b) Cel puțin un comportament, care, dacă îl facem, ne produce plăcere (pleasant life/viață plăcută): vizionarea unui film/citirea unei cărți/sport etc.
- c) Cel puțin un comportament congruent cu aspectele definitorii din personalitatea noastră (good life/viață bună): dacă suntem sociabili/extravertiți, putem suna pentru suport social apropiații care au nevoie de asta.
- d) Cel puțin un comportament congruent cu cele două/trei valori cardinale pe care le-am asumat în viața personală (meaningful life/viață cu sens): dacă generozitatea este o valoare pentru tine, poți face voluntariat care ajută în această perioadă.
- e) Comportamente de socializare (stress antidote/ca un antidot la stres): izolarea fizică, în lumea digitalizată, nu înseamnă și izolare psihosocială. În acest proces de socializare, deși este bine să planificăm în orar multe activități în comun în cuplu/familie, trebuie lăsat însă și spațiu personal/individual.
4) Este important ca cineva să ne verifice, o data sau de două ori pe zi, că urmăm și implementăm orarul, mai ales în cazul acelora dintre noi care știm că avem avem dificultăți de autodisciplină și/sau de autocontrol. Această monitorizare este fundamentală mai ales pentru seniorii aflați în izolare și poate să fie făcută de aparținători sau prieteni (ca suport reciproc).
5) Dacă orarul nu este implementat eficient, analizăm cauzele, le eliminăm și-l refacem până când acesta devine acceptat și implementat.
În timp, aceste practici cognitiv-comportamentale vor deveni o nouă rutină sănătoasă de viață, unele lucruri putând fi păstrate apoi și în perioada postcriză!”
