Psihiatrii din toată lumea se tem că urmează un tsunami de boli mintale după pandemie. Ce putem să facem

Psihiatrii din toată lumea se tem că urmează un tsunami de boli mintale după pandemie. Ce putem să facem

Următoarea criză gravă declanșată de Covid-19 la nivel mondial, după cea economică, va fi în zona Sănătății Mintale, avertizează psihologii și psihiatrii din toată lumea, care s-au confruntat în ultimele luni cu situații complicate și de o amploare fără precedent.

Iar dacă o criză economică sau financiară e ușor de remarcat chiar și de către nespecialiști, efectele pandemiei de Covid-19 asupra psihicului uman sunt pentru cei mai mulți dintre noi destul greu de observat, de înțeles și de ținut sub control, de aceea, e nevoie de măsuri ferme, luate de oameni care se pricep și pe scară largă.

Iată doar trei dintre numeroasele titluri de același gen apărute în presă în ultimele luni:

”Un elev strălucit din UK s-a sinucis fiindcă s-a temut că izolarea impusă de Covid-19 îi va afecta notele la examene”

O bătrână din Mureș s-a sinucis fiindcă era îngrijorată ca fiica ei, asistenta, are Covid-19”

”Un ministru german s-a sinucis sub presiunea crizei provocate de pandemie”

Și concluzia experților este îngrijorătoare: Fiecare categorie de vârstă s-a confruntat pe perioada pandemiei cu probleme specifice și care ar putea degenera în tulburări mintale.

Copiii au fost despărțiți de prieteni și obligați să stea închiși în casă, părinții n-au dormit nopți la rând cu gândul la ce vor pune pe masă în săptămânile următoare, iar vârstnicii s-au întrebat dacă nu cumva au ajuns la capătul vieții mai devreme decât le era destinat.

Libertatea, înlocuită de spaimă

Carantinarea ne-a întrerupt rutinele zilnice și a blocat mecanismele care ne întrețineau sănătatea mintală. Multe zile la rând nu ne-am mai putut vizita prietenii sau familia, nu am mai putut merge la doctor, la școală sau la biserică, atunci când ne-am dorit, pe scurt – nu am mai avut voie să ieșim din casă ori de câte ori am simțit nevoia sau dorința să o facem.

Mai rău, acestor libertăți simple le-au luat locul anxietatea și incertitudinile. Iar pierderea slujbelor (sau chiar a tuturor surselor de venit în unele cazuri), insecuritatea financiară și lipsa perspectivelor au lovit puternic în unii dintre noi și au săpat urme adânci.

Foto: Pixabay

Prin urmare, guvernele din toată lumea trebuie să trateze cu atenție această criză, la fel de serios ca pe cea economică, subliniază apăsat jurnaliștii de la Foreign Policy.

Tot mai multe țări au raportat pe perioada carantinării creșterea nivelului de violență domestică, iar în unele locuri și a infracționalității. “Iar insecuritatea financiară și violența domestică sunt factori multiplicatori cu impact asupra sănătății noastre mintale, ce pot transforma în crize probleme care în mod normal ar fi ținute sub control”, mai scrie Foreign Policy.

Publicația menționează un articol scris de Fraser Nelson în Daily Telegraph, în care se estimează că restricțiile impuse de pandemie ar putea cauza în Marea Britanie până la urma circa 150.000 de decese suplimentare.

De asemenea, câțiva oameni de știință din Australia chiar au calculat, pe baza statisticilor, că rata sinuciderilor cauzate de singurătate, izolare și lipsă de medicație specifică unor boli ar depăși cu mult numărul de vieți salvate prin introducerea restricțiilor, însă deocamdată e vorba doar despre speculații.

Iar această criză are numeroase fațete. De exemplu, chiar dacă unele consultații medicale s-au mutat pe Internet, nu poate fi trecut cu vederea faptul că foarte mulți vârstnici, mai ales cei singuri, nu sunt familiarizați cu acest nou mod de comunicare, prin urmare consultațiile online nu le-au fost și nu le sunt de niciun ajutor, iar teama de boală (sau chiar de moarte prematură ) rămâne. Și se amplifică pe zi ce trece.

Foto: Pixabay

Pe de altă parte, presa relatează pe larg din spitalele de primă linie despre medicii care tratează pacienții de Covid-19 aflați în stare gravă și care ajung să fie traumatizați psihic la fel ca și medicii care au fost pe front, relatează CGTV.

Primele consecințe s-au văzut deja

Poliția britanică, de exemplu, a raportat deja o creștere a numărului sinuciderilor la începutul pandemiei, iar statisticile sunt îngrijorătoare. A crescut numărul de apeluri la liniile de urgență, iar psihiatrii spun că vom putea observa cu ochii noștri consecințele nocive ale închiderii școlilor, autoizolării la domiciliu, dar mai ales ale fricii de spitale, locurile în care ar trebui să te duci cu inima deschisă, relatează și BBC.

Drept urmare, 30 de organizații care reunesc medici și specialiști în educație i-au trimis o scrisoare deschisă premierului britanic Boris Johnson cerându-i să ia ”măsuri urgente si benefice, atât pentru prezent, cât și pentru viitor”, informează BBC.

Semnatarii au propus un plan în 5 pași care să includă finanțarea de programe specifice, o strategie intraguvernamentală pe termen lung, dar mai ales “o campanie națională care să promoveze activități de menținere a sănătății mintale”, atât în școli, cât și în familie.

Specialiștii spun că, în absența unor măsuri concrete, abuzurile fizice sau mintale întâlnite în familie, violența domestică sau lipsa unor perspective clare privind evoluția lor ulterioară pot împinge ușor tinerii către alcoolism, droguri sau chiar sinucidere.

Ca răspuns, guvernul britanic a anunțat că 5 milioane de lire sterline au fost alocate pentru programe de suport în acest domeniu, iar finanțarea va continua.

Foto: Pixabay

UNICEF propune o abordare sistemică: Programe în școli, așa cum a fost introdus și sportul

Marea Britanie nu este nici pe departe singura țară care se confruntă cu o astfel de criză și nici cea mai mare. Cu o populație de peste 1,3 miliarde de locuitori, India a înregistrat în luna martie o creștere a cazurilor de tulburări mintale de 20% în prima săptămâna de după introducerea carantinării, informează Weforum.org.

“În categoria de risc includem cei 150 de milioane de cetățeni înregistrați cu tulburări mintale pre-existente, supraviețuitorii Covid-19, medicii din prima linie, tinerii, persoanele cu dizabilități, femeile, zilierii și vârstnicii”, a declarat Nelson Vinod Moses, avocat specializat în prevenția sinuciderilor.

O întreagă generație este profund zguduită, iar pentru adolescenți și copii este vremea resetării. “Trebuie să avem o abordare sistemică, la fel cum am avut în anii 1990, când s-a introdus sportul în școli”, spun guvernanții din India, aprobați și susținuți de UNICEF, relatează Weforum.org.

România nu face excepție

În România, distanțarea socială impusă de starea de urgență instituită din cauza pandemiei de COVID-19 a avut și are în continuare repercusiuni asupra stării psiho-emoționale a copiilor și adulților care îi au în grijă, semnalează organizația Salvați Copiii.

De exemplu, în perioada 15 aprilie – 20 mai, aproape 80% dintre apelurile la linia de consiliere Family Tel au venit în special de la:

  • mame singure care gestionează cu dificultate situația economică (sunt în șomaj tehnic);
  • mame care se confruntă cu violența domestică;
  • părinți divorțați care au dificultăți legate de organizarea și condițiile programului de vizită;
  • părinți care recunosc că și-au pierdut răbdarea și nu mai pot gestiona adecvat propriile stări emoționale;
  • părinți ai căror copii se confruntă cu dezvoltarea unei forme de anxietate și frică de boală, dezvoltarea unor comportamente compulsive legate de igienă;
  • copii care au dezvoltat comportamente legate de dependența de tehnologie;
  • dificultăți sau nemulțumiri legate de noul mod de a face școală, care le provoacă stres și confuzie.

Părinții s-au confruntat în această perioadă cu probleme diferite și suprapuse, cu propriile temeri și cu anxietățile copiilor, de aceea, e crucial să poată cere îndrumarea unui psiholog, pentru a nu ceda”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv la Salvați Copiii.

Ce putem face fiecare dintre noi

În aceste condiții, experți din toată lumea ne dau sfaturi de care e bine să ținem cont pentru a ne păstra sănătatea mintală până traversăm definitiv această perioada dificilă. Fiți atenți la voi și la cei dragi, discutați problemele care vă frământă și nu vă jenați să apelați la un ajutor de specialitate dacă simțiți că lucrurile vă scapă de sub control.

Foto: Pixabay

Iată și alte recomandări făcute de un specialist consultat de Forbes:

Practicați exercițiile fizice acasă

Nu aveți nicio scuză să lânceziți. Internetul oferă o varietate de programe concepute pentru toate nivelurile de formă fizică și știm cu toții că o inima sănătoasă și înlocuirea grăsimii cu mușchi ne vor produce o stare de bine, pe care o resimțim atât fizic, cât și mintal.

Conectați-vă la natură cât mai des și mai mult posibil

Fie în grădina casei, fie în parcul din apropiere (CU RESPECTAREA DISTANȚĂRII SOCIALE), fie doar și pe balcon, la soare, sau măcar în fața ferestrei larg deschise.

”Baia de pădure” scade riscul de boli  cardiovasculare, presiunea sanguină, nivelul de colesterol și, mai ales, nivelul cortizolului, hormon al stresului. De asemenea, soarele și aerul curat întăresc sistemul imunitar și sporesc senzația de bine și confort interior.

Foto: Pixabay

Meditați

Meditația reduce anxietatea si depresia, este dovedit de către cercetători că sporește volumul anumitor zone din creier. Este foarte bine și dacă doar învățăm să respirăm încet, controlat. Această tehnică este folosită de milenii pentru a ne calma mintea, iar studii recente au scos la iveală și mecanismul neuronal care explică acest lucru.

Mențineți contactele sociale

Suntem ființe sociale, iar conectivitatea este extrem de importantă pentru noi, de aceea, fiți creativi, mențineți relațiile pe care le aveți și faceți-vă altele noi. Rețelele de socializare sunt ok, dar puneți mâna și pe telefon.

Foto: Pixabay

Deconectați-vă total din când în când

Consumul excesiv de știri și articole inspăimântătoare, senzaționaliste, despre tot ce se întâmplă rău în lume, nu numai din cauza Covid-19, este dăunător pentru mintea noastră, de aceea, este bine ca din când în când să vă deconectați total de exterior. Citiți o carte, ascultați muzică, dansați, cântați.

Practicați recunoștința

Practicarea recunoștinței față de ce avem și ce suntem are efecte extraordinare asupra sănătății noastre mintale, au arătat studiile. De exemplu, cercetătorii spun că, dacă scrii pe o foaie, o dată pe săptămâna, cinci motive pentru care ești recunoscător, starea ta de bine sporește cu timpul. Nu degeaba recunoștința se regăsește în miezul religiilor și filozofiilor din întreaga lume și istorie, scrie autorul articolului publicat de Forbes.

Ajutați-i și pe alții

Studiile arată că a face un bine altcuiva aduce oricărui om un sentiment de mulțumire sufletească, iar în această perioada complicată fiecare mică satisfacție contribuie la menținerea sănătății noastre mintale.