Cazurile de cancer de piele s-au înmulțit într-un ritm rapid în întreaga lume în ultimii ani. De exemplu, de la începutul anilor ’90, în Marea Britanie numărul cazurilor de cancer de piele este mai mare decât dublu față de anii precedenți.
Mai avem de îndurat multe zile de caniculă, așa că trebuie să știm cum ne putem proteja de acțiunile nocive ale razelor solare.
Știm cu toții, pe pielea noastră, ce este o arsură solară. Dar s-ar putea să nu ne fie atât de clar ce se întâmplă, de fapt, sub piele atunci când ne bronzăm prea mult și, mai ales, care este cel mai bun mod de a preveni arsurile solare.
Ce se întâmplă când ne arde soarele
"În esență, este vorba de inflamație. Este declanșată de radiațiile ultraviolete, în principal UVB, dar și UVA", explică dr. Rachel Abbott, dermatolog consultant specializat în cancerul de piele pentru consiliul de sănătate al Universității Cardiff și Vale, pentru Sky News.
Radiațiile ultraviolete sunt cancerigene și, atunci când pătrund în piele, declanșează o reacție inflamatorie.
Pe măsură ce începe să reacționeze la astfel de daune, organismul eliberează histamine - substanțe chimice produse de sistemul imunitar al organismului - și prostaglandine - compuși care ajută organismul să facă față leziunilor și bolilor.
Deși pielea inflamată, roșie și cu mâncărimi va dispărea, agenții cancerigeni pot provoca daune permanente ADN-ului.
"Roșeața și durerea pot fi gestionate simptomatic, dar deteriorarea ADN-ului este permanentă. Cu toții avem mecanisme de reparare a ADN-ului în organism. Dar acesta este motivul pentru care observăm o creștere atât de masivă a cancerului de piele, deoarece, pe măsură ce îmbătrânim, lupta dintre deteriorarea ADN-ului și celulele pielii devine mai dificilă decât poate face față sistemul imunitar", a explicat specialista.
Mesajul specialiștilor este clar: o expunere crescută la soare duce la o deteriorare mai mare a ADN-ului, mărind pe termen lung riscul de cancer de piele.
Un val de cancer de piele se răspândește în lume
Melanomul este a șasea cea mai răspândită formă de cancer în Uniunea Europeană după cel de sân, colorectal, de prostată, pulmonar și de vezică urinară. Este responsabil de 4% din toate noile cazuri de cancer diagnosticate în cele 27 de state din UE în 2020 și de 1,3% din totalul deceselor provocate de cancer, potrivit Sistemului european de informații cu privire la cancer (ECIS).
Există un consens științific care susține folosirea produselor de protecție solară împotriva radiațiilor ultraviolete, care pot leza pielea pe termen scurt și lung.
Țările UE cu cele mai multe cazuri de melanom, indiferent de sex, sunt Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Germania. Țările cu cele mai puține cazuri depistate sunt România, Bulgaria, Cipru, Portugalia și Polonia, conform sursei citate.
Numai în Marea Britanie, de la începutul anilor '90, numărul cazurilor de cancer de piele este mai mare decât dublu, iar anul trecut se preconiza că numărul de cazuri va atinge un record istoric de 20.800, potrivit Cancer Research UK.
Organizația caritabilă pentru combaterea cancerului pune parțial creșterea numărului de cazuri pe seama grupurilor de persoane mai în vârstă, care știu "mai puține despre pericolele bronzării în tinerețe" și care "ar fi putut profita de boom-ul pachetelor de vacanță ieftine din anii '60".
Însă medicii atrag atenția că în ultimii ani tot mai mulți tineri sunt diagnosticați cu cancer de piele, situație întâlnită și în România.
Singura protecție 100% eficientă
În prezent, nu există un tratament concludent pentru a trata deteriorarea ADN-ului cauzată de arsurile solare, deși dr. Abbott spune că sunt în curs lucrări "interesante" în acest domeniu.
Prin urmare, deocamdată, singura modalitate de a împiedica apariția unor daune pe termen lung este să te protejezi de razele UV.
"Mulți oameni asociază temperatura cu căldura soarelui, când, de fapt, indicele UV este cel mai important. Și acesta atinge de obicei vârful în jurul prânzului", a spus dr. Abbott.
Cu alte cuvinte, dacă într-o zi de vară e înnorat, nu înseamnă că indicele UV de la prânz este inofensiv.
Mai mult, contrar a ceea ce ar putea crede (sau spera unii), crema de protecție solară ar trebui să fie o ultimă soluție. Cel mai eficient mod de a te proteja de razele UV este, de fapt, să le eviți complet, subliniază dermatologii.
Crema de protecție solară nu este soluția perfectă pentru că implică mulți factori, precum nivelul de protecție SPF, cantitatea aplicată, modul de aplicare, durata efectului și timpul de expunere la soare.
O cameră UV prezintă cum arată pielea văzută doar în lumină ultravioletă, confirmând modul în care crema de protecție solară absoarbe parțial razele UV.
În cele din urmă, "umbra este cel mai eficient lucru", insistă Dr. Abbott.
Câtă cremă SPF trebuie să folosim
Dacă, totuși, trebuie să ieși la soare, "evident că recomandăm pălării, haine și apoi cremă de protecție solară". Crema este "o ultimă soluție pentru acele zone pe care nu le poți acoperi cu haine, pălării și ochelari de soare", spune specialista.
Organizația caritabilă pentru combaterea cancerului Macmillan recomandă o cremă de protecție solară cu un factor de protecție solară (SPF) de 50 sau cel puțin 30 și reaplicarea acesteia în mod regulat.
De asemenea, se recomandă utilizarea a aproximativ șase până la opt lingurițe de cremă de protecție solară pentru un adult - o linguriță pentru fiecare picior și mână, una pentru piept, una pentru spate și una pentru cap și gât.
Însă tot timpul trebuie să reținem un adevăr simplu, chiar dacă neplăcut: "Nu există bronzat sigur", subliniază organizația caritabilă.
T.D.